Sărbătoarea Bunei Vestiri, hram la Cluj-Napoca

Praznicul Bunei Vestiri este o sărbătoare deosebită pentru Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care a sărbătorit hramul precum şi trei ani de la întronizarea Înaltpreasfinţitului Andrei, întâistătătorul din scaunul arhieresc de la Cluj-Napoca. La Catedrala mitropolitană a fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească în prezenţa a numeroşi credincioşi, a autorităţilor judeţene şi locale, şi a numeroşi invitaţi.

Praznicul Bunei Vestiri a început, în Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca, cu slujba Privegherii, oficiată pe 24 martie de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a Preasfinţitului Vasile Someşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi a Preasfinţitului Paisie Lugojanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei.

Sobor de arhierei

Sfânta Liturghie din ziua hramului a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Din sobor au făcut parte Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Preasfinţitul Paisie Lugojanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, şi Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Alături de ierarhi, la Sfânta Liturghie au fost prezenţi membrii Permanenţei Consiliului eparhial, cei nouă protopopi ai eparhiei, cadrele didactice de la ce cele două instituţii de învăţământ teologic clujean, numeroşi invitaţi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala Catedralei mitropolitane, condusă de pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. 

Omul, jertfă dăruită Domnului

După citirea Evangheliei de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, a urmat un cuvânt de învăţătură rostit de Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Ierarhul a arătat legătura dintre evenimentul izgonirii din Rai a lui Adam şi a Evei şi evenimentul relatat în pericopa evanghelică, anunţul făcut de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria.

„Despărţirea de Dumnezeu, izvorul vieţii, duce la moarte“, a spus PS Iustin Sigheteanul, care a adăugat că după izgonirea din Rai oamenii au căutat să se împace cu Dumnezeu oferindu-I jertfe.

„David proorocul, inspirat de Duhul Sfânt, desluşeşte oamenilor, fiilor lui Israel, ce fel de jertfă doreşte Dumnezeu. Nu este suficientă jertfa din roadele muncii şi din fructele pomilor, roadele pământului şi din jertfele animalelor. Această jertfă nu duce la împăcarea definitivă şi irevocabilă a omului cu Dumnezeu. Este nevoie de o altfel de jertfă, spune David“.

Astfel, „în Psalmul 50 arată ce fel de jertfă doreşte Dumnezeu: jertfa omului, jertfa inimii, jertfa fiinţei umane, pentru că aceasta este bineplăcută lui Dumnezeu: «Inima înfrântă şi smerită, Dumnezeu nu o va urgisi». Ajunge omul la concluzia că pe sine trebuie să se dăruiască lui Dumnezeu, să se jertfească“.

Astfel, printre cei care s-au jertfit lui Dumnezeu a fost Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, misiune pentru care s-a pregătit ieşind din lumea păcatelor şi retrăgându-se în pustie.

„El este un model de jertfă pentru că a renunţat la viaţa lui şi s-a dăruit cu totul lui Dumnezeu“, a spus PS Iustin Sigheteanul, care a adăugat că modelul suprem de jertfă şi darul suprem al umanităţii este, însă, Fecioara Maria.

„Fecioara Maria a fost rodul rugăciunii, ea însăşi a devenit rugăciune şi jertfă către Dumnezeu. Ea însăşi a fost oferită în dar lui Dumnezeu, aşa cum au promis părinţii săi. Ea a petrecut în templul lui Dumnezeu de la trei ani la 15 ani. Ea a fost departe de tot ce este rău, iar diavolul nu a putut intra în dialog cu ea, aşa cum a intrat cu Eva în rai, pentru că era rugătoare şi cu Dumnezeu vorbitoare. Părinţii au ştiut că, dacă o vor dărui lui Dumnezeu şi o să vieţuiască în templu, o să îşi păstreze vasul trupului curat. În templu a fost ocrotită de Dumnezeu şi de legile Lui, acolo a învăţat tainele cele minunate ale vorbirii cu Dumnezeu şi cu îngerii săi“, a arătat ierarhul.

Maica Domnului, cinstită de Biserică

Când se întoarce acasă, la vâsta de 15 ani, Fecioara Maria era întru-totul sfinţită, iar Evanghelistul Luca relatează cum Fecioara Maria primeşte vizita Arhanghelului Gavriil şi primeşte vestea, în numele întregului neam omenesc, după cum a spus PS Iustin Sigheteanul.

„Iată că s-a răstignit, înainte de răstignirea Fiului său. Viaţa ei a fost o jertfă şi o răstignire. A renunţat la viaţa ei, a păzit făgăduinţa părinţilor, care au promis lui Dumnezeu să o dăruiască, nu a călcat porunca părinţilor şi a rămas fidelă acestei rânduieli sfinte. De aceea, Dumnezeu a binevoit întru ea şi a trimis pe Arhanghelul Gavriil să îi aducă vestea cea mare. Ea nu era pregătită să primească o astfel de mare veste“.

După anunţul făcut, „în acel moment Dumnezeu aştepta, cerul şi pământul aşteptau răspunsul Fecioarei. Dumnezeu aştepta răspunsul liber al Fecioarei, nu putea să treacă peste libertatea ei. Nu trece Dumnezeu peste libertatea omului, indiferent cum ar folosi-o el. În cele din urmă, Fecioara deschide cerul, ca Dumnezeu să privească spre răspunsul ei şi spune «Fie, iată roaba Domnului, fie mie după Cuvântul Tău»“, a arătat PS Iustin Sigheteanul, care a adăugat că Fecioara Maria a devenit, prin faptul că se ruga mereu, în starea în care Adam şi Eva au fost înainte de cădere, primind astfel raza Duhului Sfânt în fiinţa sa, devenind ceea ce spune cântarea bisericească de la Liturghia Sfântului Vasile, „Biserică sfinţită şi Rai cuvântător, de tine se bucură toată făptura“.

Fecioara Maria, Născătoarea de Dumnezeu, este cinstită de Biserică, fiind prezentă în slujbe şi în icoane, fiind mereu chemată în ajutor ca mijlocitoare.

„Ea este zugrăvită pe bolta altarului, mai cuprinzătoare decât bolta cerului, care cuprinde în ea cerul şi pământul, este chipul Bisericii, cea care L-a iubit pe Dumnezeu, pe Fiul Său, dar a iubit şi pe apostoli şi pe ucenicii lui Hristos şi pe toţi cei ce Îl mărturisesc pe Hristos. A iubit şi iubeşte întreaga umanitate, iar cea mai grăitoare şi mai plină de speranţă este icoana Deisis, în care Maica Domnului este zugrăvită de-a dreapta lui Hristos, care stă pe scaunul de judecată“, a spus PS Iustin Sigheteanul, adăugând că, astfel, este dătătoare de speranţă prezenţa Maicii Domnului lângă Hristos pentru că ea „este apărătoarea, mijlocitoarea şi nădejdea noastră“.

Întronizări şi hramul Mitropoliei

Pentru credincioşii din Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, această mare sărbătoare are o însemnătate deosebită, având în vedere că în această zi au fost întronizaţi cei doi mitropoliţi de pe scaunul arhieresc de la Cluj-Napoca: vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu şi IPS Andrei, actualul Întâistătător al mitropoliei.

În predica rostită la finalul Sfintei Liturghii, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a arătat că sărbătoarea Bunei Vestiri este importantă atât pentru întreaga creştinătate, cât şi, în mod special, pentru Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului şi pentru Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

„E importantă pentru întreaga creştinătate pentru că, aşa cum se arată prin troparul sărbătorii: «Astăzi este începutul mântuirii noastre şi descoperirea tainei celei de veci. Fiul lui Dumnezeu fiul Fecioarei se face şi Gavriil minunea o binevesteşte»“, a spus IPS Andrei adăugând că „această sărbătoare are importanţă deosebită pentru Cluj-Napoca, pentru că, pe 25 martie 2006 a fost întronizat vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania“.

Astfel, „după ce patriarhul Teoctist l-a înscăunat pe mitropolitul Bartolomeu, acesta a ţinut o cuvântare, pe cât de importantă teologic, pe atât de emoţionantă sentimental. A încheiat aşa: «Trăiesc şi eu bucuria zilei de astăzi, numai că bucuria mea nu este altceva decât cântecul unei lebede care înainte de a merge între trestii să se culce, este de pe acum încredinţată că un şir de aripi albe, gata de zbor, va lumina în urma ei cerul istoriei Transilvaniei». Acum, după ce chiar ca o lebădă albă a plecat, ne aducem aminte cu nostalgie de importanţa lui pentru mitropolia noastră şi pentru spiritualitatea românească“, a subliniat IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei.

Ierarhul a continuat arătând că, „tot într-o zi de Buna Vestire, acum trei ani, am fost instalat şi eu ca arhiepiscop şi mitropolit. Ne bucurăm că la acest praznic aniversar sunt de faţă cinci vlădici, dascălii şcolilor noastre de teologie, protopopii eparhiei noastre, reprezentanţii celorlalte confesiuni creştine din oraş, academicieni, oficialităţi“. Ierarhul a adăugat că sărbătoarea Bunei Vestiri ar trebui să devină sărbătoarea patronală a arhiepiscopiei, a mitropoliei, precum şi a Clujului.

„Această sărbătoare este cinstită în toate confesiunile creştine pentru că toţi mărturisesc acest adevăr: «Astăzi este începutul mântuirii noastre». Iată de ce dăm slavă de la cer până la pământ bunului Dumnezeu pentru sărbătoarea de astăzi“, a spus IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, care la final a mulţumit oaspeţilor şi celor prezenţi.

Trei ani de la întronizarea IPS Andrei

În acest an s-au împlinit trei ani de la întronizarea IPS Părinte Andrei ca al doilea Mitropolit pe scaunul arhieresc de la Cluj-Napoca. Ceremonia de întronizare a avut loc după Sfânta Liturghie din 25 martie, 2011, şi a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa a numeroşi membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.

În cei trei ani de păstorire, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a desfăşurat o bogată activitate, sporind programele catehetice dedicate copiilor şi tinerilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, activităţile misionare, social-filantropice şi pe cele pastorale. 

S-au construit noi lăcaşuri de rugăciune, centre misionare pentru tineri, un nou sediu universitar pentru Facultatea de Teologie şi s-a dat în folosinţă un centru de îngrijiri paliative. De asemenea, s-a înfiinţat un Colegiu Naţional Ortodox, unde s-au înscris copii în clasa pregătitoare, clasa I, precum şi clasa a cincea, conform unui comunicat al Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului.  

„Dinamismul Înalt Preasfinţitului Părinte Andrei emană din dimensiunea spirituală, religioasă a vieţii cu Hristos pe care o trăieşte, din experienţa de viaţă pe care o are, din credinţa sa, pe care şi-a manifestat-o încă de copil, precum şi din receptivitatea pe care o are faţă de nevoile comunităţii clujene, ale eparhiei pe care o conduce, dar şi ale lumii în care trăim“, a spus Preasfinţitul Vasile Someşeanul, Episcopul-vicar Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.