Sărbătoarea Mănăstirii Putna, locul unde odihneşte Sfântul Voievod Ştefan cel Mare

▲ În fiecare an, la 2 iulie, Mănăstirea Putna este locul unde sute de credincioşi, ierarhi şi zeci de preoţi, autorităţi locale, dar şi personalităţi din întreaga ţară vin să se închine la mormântul domnitorului Ştefan cel Mare ▲ Anul acesta, trei ierarhi au oficiat Sfânta Liturghie, după care s-au oferit distincţii, lucrări despre domnia lui Ştefan cel Mare şi s-a susţinut un program artistic ▲

Manifestările religioase dedicate sărbătorii Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului“ din Putna, locul unde odihneşte pentru veşnicie marele voievod Ştefan cel Mare, au început cu slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia şi Utrenia) oficiată în seara de 1 iulie de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Ieri, un impresionant sobor de preoţi, condus de IPS Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, şi PS Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, a oficiat slujba Sfintei Liturghii, la care au participat sute de credincioşi.

Evanghelia pentru marii conducători

În cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie, IPS Mitropolit Daniel a arătat de ce textul evanghelic citit ieri a fost rânduit de Biserică a se citi în ziua închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, dar şi la sărbătoarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. „În lucrarea Sfântului Împărat Constantin cel Mare, cât şi în cea a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, Biserica a văzut lucrarea harului Mântuitorului nostru Iisus Hristos pentru apărarea Bisericii, pentru păstorirea, pentru purtarea de grijă faţă de nevoile Bisericii. Atât împăratul Constantin cel Mare, cât şi voievodul Ştefan cel Mare sunt asemănaţi cu un păstor bun care are grijă de cei păstoriţi, care are dragoste părintească, care are compasiune şi este dornic să hrănească, să dăruiască toate cele necesare turmei, pentru ca aceasta să fie una curată, integră, frumoasă şi bineplăcută lui Dumnezeu. Aşadar, astăzi când pomenim pe Sfântul Ştefan cel Mare, Evanghelia ne îndeamnă să ne gândim la el ca la un părinte al Moldovei, ca la un domnitor care a avut grijă să apere ţara şi turma cuvântătoare creştină, împreună cu Biserica, de lupii răpitori ai rătăcirilor sectare şi de invazia altor credinţe. De aceea, lui îi datorăm, în mare parte, menţinerea credinţei creştine în această parte a Europei“, a spus IPS Mitropolit Daniel.

Jertfa lui Ştefan cel Mare

În continuarea cuvântului de învăţătură, IPS Mitropolit Daniel a arătat că Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a adus o jertfă unică pentru Moldova, asemănată cu cea a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. „El a arătat iubire jertfelnică pentru ţară şi pentru Biserică. De foarte multe ori pe câmpul de luptă s-a aflat în primejdie de moarte. Adesea s-a expus pentru a-i încuraja pe ai săi, punându-se în starea de jertfă. El a purtat toată viaţa urmele jertfei sale în trupul său, pentru că rana pe care a avut-o la picior a fost tot timpul o stare de suferinţă şi de amintire a faptului că s-a dăruit jertfelnic pentru apărarea patriei şi a credinţei creştine. Ştefan cel Mare a fost iubit de popor, în primul rând, pentru credinţa sa şi pentru vitejia sa jertfelnică“, a mai spus IPS Mitropolit Daniel. De asemenea, Înalt Prea Sfinţia Sa a mai vorbit despre realizările marelui domnitor şi despre felul în care este apreciată în întreaga Europă perioada de domnie a lui Ştefan cel Mare, scoţând în evidenţă credinţa sa şi ajutorul pe care l-a primit de la Dumnezeu în lucrarea sa.

Ziua de 2 iulie, zi naţională

La sfârşitul Sfintei Liturghii, IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a scos în evidenţă importanţa zilei în care pomenim pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. „Anul acesta s-au împlinit 550 de ani de la întronizarea domnitorului Ştefan cel Mare. Au trecut atâtea veacuri, dar el a rămas cu aceeaşi cinstire în sufletul fiecărui român. Încă din timpul vieţii sale, el era cinstit ca sfânt, ca părintele Moldovei. Aşa cum spunea Mihai Eminescu, trebuie să facem din ziua de 2 iulie o zi naţională. Este o zi unică, o zi de mare bucurie“, a spus IPS Pimen. Tot acum, IPS Pimen a adresat rugămintea ca predica IPS Mitropolit Daniel să fie publicată pentru a ajunge în casele fiecărui credincios care doreşte să cunoască îndeaproape viaţa voievodului şi rolul său în istoria Moldovei.

Candela nestinsă de la mormântul voievodului

Cuvântările dedicate sărbătorii de la Mănăstirea Putna au continuat prin cuvântul de învăţătură al PS Ioachim Băcăuanul, care a transmis binecuvântările PS Ioachim al Huşilor şi PS Eftimie al Romanului. „Omagierea celor 550 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Ştefan cel Mare a început la 12 aprilie, la Doljeşti, în apropiere de Roman, pe malul stâng al Siretului, când, împreună cu monahi de la Mănăstirea Putna, am participat la un eveniment menit să marcheze victoria lui Ştefan cel Mare prin care a ajuns domn al Moldovei. Apoi, a continuat cu simpozionul organizat de IPS Mitropolit Daniel la Miclăuşeni, dedicat sărbătoririi ungerii ca domn a Sf. Ştefan cel Mare, pe Câmpia Direptăţii“, a spus PS Ioachim Băcuanul.

A urmat apoi cuvântul de mulţumire al stareţului Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic: „Punem la mormântul celui care a făcut din Putna un Ierusalim al neamului omenesc smerită închinare şi rugăciune necontenită pentru ca din cer să vegheze asupra neamului nostru. Candela aprinsă de la mormântul voievodului simbolizează candela nestinsă a credinţei neamului nostru, pe care trebuie să o păstrăm curată şi nestinsă. Ne străduim să oferim credincioşilor care vin aici să se închine la mormântul voievodului cuvinte de folos şi de învăţătură“.

Distincţii şi cărţi dedicate voievodului

În cadrul evenimentelor dedicate sărbătorii Mănăstirii Putna, stareţul Melchisedec Velnic a oferit o plachetă omagială IPS Mitropolit Daniel, IPS Pimen şi PS Ioachim Băcăuanul. „Această plachetă a fost oferită ierarhilor care au participat la această sărbătoare, dar şi tuturor autorităţilor prezente. De asemenea, părintele stareţ a oferit ierarhilor două cărţi editate de Mănăstirea Putna, care conţin cuvinte despre Ştefan cel Mare, aparţinând marilor personalităţi din literatura română, şi o carte care retipăreşte lucrarea lui N. Iorga «Pomenirea lui Ştefan cel Mare». Toate acestea doresc să arate că Sfântul Ştefan cel Mare, ctitorul Mănăstirii Putna, a fost cinstit în toate perioadele istorie de după moartea sa, şi nu doar în ultimii 50 de ani aşa cum s-a spus uneori. Tot cu acest prilej, Mănăstirea Putna a tipărit şi lucrarea «Înălţat-am ales din poporul Meu. 550 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a Voievodului Ştefan cel Mare», care conţine imagini cu domnitorul, Mănăstirea Putna, Câmpia Direptăţii şi icoana sfântului“, ne-a explicat arhim. Timotei Aioanei, exarhul cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Evenimentele s-au încheiat cu un program artistic oferit de un grup de elevi de la Şcoala Generală din Vicovu de Sus, în cadrul căruia au interpretat cele mai frumoase cântece patriotice.

▲ Sărbătoare şi la Grupul Şcolar „Ştefan cel Mare“ din Vorona

În satul Vorona din judeţul Botoşani există un grup şcolar care poartă numele Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. În 2003, la Vorona

s-au sărbătorit 600 de ani de la prima atestare a satului, prilej cu care s-a pus numele acestei instituţii de învăţământ, iar IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a sfinţit atunci clădirea grupului şcolar. Ieri, de ziua Sfântului Voievod, la Vorona, au avut loc mai multe evenimente care au marcat sărbătoarea şcolii din localitate, locul în care zeci de elevi ai comunei au posibilitatea să urmeze cursurile claselor I-XII. Întregul corp profesoral, împreună cu elevi şi părinţi, a participat la o slujbă de Te Deum, oficiată la statuia voievodului, situată în faţa clădirii instituţiei, de preotul paroh de la Vorona Centru, părintele Cristian Ştefan, alături de pr. Gheorghe Loghin de la parohia Vorona Nouă şi pr. Olivian Sandu de la parohia Vorona Mare. După aceasta, s-a oficiat o slujbă de pomenire pentru toţi învăţătorii şi profesorii şcolii amintite, trecuţi la cele veşnice. După slujba religioasă, primarul comunei Vorona, prof. Aurel Ştefan, precum şi directorul adjunct, prof. Violeta Cotoc, au subliniat importanţa educaţiei în context european. „A fost un moment unic pentru localitatea noastră. Este o tradiţie a satului ca pe 2 iulie să ne adunăm la statuia voievodului şi să ne rugăm şi să ne bucurăm împreună de sărbătoarea instituţiei. Acest eveniment este dovada cea mai bună a colaborării între parohie, şcoală şi Primărie“, ne-a declarat pr. Cristian Ştefan, parohul de la Vorona Centru. Manifestările s-au încheiat cu depunerea de coroane de flori la statuia Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi cu un spectacol folcloric oferit de elevi ai Grupului Şcolar de la Vorona.

▲ Parohia ieşeană „Sf. Ştefan cel Mare“ în sărbătoare

La singura parohie din Iaşi închinată Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, un sobor de 12 preoţi şi diaconi, condus de pr. protopop Vilie Doroşincă, a oficiat Sfânta Liturghie în capela de aici, după ce au fost săvârşite şi slujba Utreniei şi cea a Acatistului Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. „Am avut o bucurie nespus de mare când am văzut că, deşi este în timpul săptămânii când oamenii merg la serviciu, am avut biserica plină. Cred că au fost peste 150 de oameni, ceea ce arată că sărbătoarea marelui voievod devine tradiţie“, ne-a spus pr. Mihai Doroşincă, parohul Bisericii „Sf. Voievod Ştefan cel Mare“. După Sfânta Liturghie, s-au făcut pomenirile pentru cei morţi, după care a urmat o agapă frăţească.

Vă reamintim că astăzi încep manifestările dedicate hramului parohiei. Astfel, credincioşii din parohie se vor putea întrece la un concurs de şah şi table, organizat de parohie, nelipsind nici premiile.