Sărbătoarea Parohiei Oborul Vechi din Capitală

Credincioșii Parohiei Oborul Vechi din Protopopiatul Sector 2 Capitală i-au sărbătorit luni, 9 septembrie 2019, pe Sfinții Părinți Ioachim și Ana, ocrotitorii bisericii parohiale. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final a fost săvârșit Parastasul pentru ctitorii și binefăcătorii trecuți la Domnul de-a lungul istoriei acestui locaș de cult.

 Credincioșii care au participat la programul liturgic din aceste zile s-au putut închina la Icoana Maicii Domnului „Portărița”, care a fost adusă sâmbătă, 7 septembrie 2019, de la Rădășeni, din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, și așezată în baldachinul din fața locașului de cult.

La Biserica Oborul Vechi, singurul locaș de cult din Capitală cu hramul „Sfinții Ioachim și Ana”, ziua de sărbătoare a început de dimineață prin slujba Utreniei, urmată de Sfânta Liturghie, săvârșită de Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul le-a prezentat credin­cioșilor istoria Icoanei Maicii Domnului „Portărița”, pictată după modelul icoanei celebre de la Mănăstirea Iviru din Sfântul Munte Athos, foarte cunoscută în întreaga lume ortodoxă. „În anul 1892, arhimandritul Veniamin Piticaru a îmbrăcat icoana în argint aurit în Liov din Galiția și a așezat-o în biserica Mănăstirii Râșca. În anul 1921, în timpul unei secete, locuitorii satului Rădășeni au cerut ca icoana să fie adusă în procesiune și să se facă în prezența ei rugăciuni care să aducă ploaie. Atunci era de față și arhimandritul Veniamin Piticaru. La sfârșitul rugăciunilor, icoana nu a putut fi dusă mai departe. Se întâmplă astfel de lucruri minunate atunci când Dumnezeu ori sfinții Lui îngăduie. În cele din urmă, părintele Veniamin Piticaru a încuviințat ca icoana să rămână în Biserica «Sfinții Apostoli Petru și Pavel» din Rădășeni, cu dorința ca atunci când va trece la Domnul să fie îngropat și el alături de acest sfânt locaș, lucru care s-a întâmplat un an mai târziu, în 1922. Trupul lui, adus cu o trăsură de la Mănăstirea Râșca, a fost îngropat alături de sfântul locaș, căruia i-a făcut prețioasa danie”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

Ierarhul a vorbit și despre viața Sfinților și Drepților Ioachim și Ana: „Ei erau oameni drepți și temători de Dumnezeu, așa cum ne arată rânduiala noastră de slujbă, care îi pomenește permanent. Erau oameni care proveneau din­tr-o familie cu rădăcini împă­rătești, cu origini nobile. Ioachim era din neamul lui David, din ramura lui Natan, iar tatăl său se numea Barbantera. Ana era din același neam împărătesc al lui David, nepoata lui Matan, nepot al lui David prin Solomon. Ioachim și Ana erau oameni temători de Dumnezeu și cu foarte bună reputație în societatea de atunci. Cea dintâi calitate pe care au avut-o a fost milostenia. Tradiția ierusalimiteană ne spune că Ioachim aducea animalele pentru jertfă de la templul din Ierusalim. Adeseori, Ioachim se îngrijea nu doar pentru Dumnezeul Savaot, ci și pentru oamenii care veneau de departe cu prilejul diferitelor sărbători iudaice. Ei erau mâhniți pentru că nu aveau copii și s-au rugat ani la rând până au dobândit.(…) Este pentru noi un prilej de a medita la această pilduitoare viață pe care au avut-o  părinții Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. Într-o lume în care foarte mulți tineri refuză să aibă copii, trebuie să privim mereu la această stăruitoare rugăciune pe care au înălțat-o atât Ioachim, cât și soția sa, Ana, pentru a primi un prunc”, a explicat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

La final, a fost săvârșită slujba Parastasului pentru ctitorii și binefăcătorii acestui sfânt locaș trecuți la cele veșnice.