Sărbătoarea Sfântului Gheorghe de la Cernica

În ziua de pomenire a Sfântului Cuivos Gheorghe de la Cernica și Căldărușani, duminică, 3 decembrie, pelerinii și-au îndreptat pașii către mănăstirea ilfoveană Cernica pentru a aduce cinstire celui ce a fost stareț al acestui așezământ monahal între 1781 și 1806. Sfânta Liturghie de hram a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, care a vorbit și despre râvna tânărului Gheorghe spre nevoința duhovnicească.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pericopei evanghelice a Duminicii a 31-a după Rusalii, Preasfinția Sa a tâlcuit înțele­surile duhovnicești ale vindecării minunate a orbului din Ierihon de către Mântuitorul Iisus Hristos, arătând că prin aceasta „s-a deschis o lumină în sufletul unui om și viața lui, care era suferință și întuneric mai înainte, devine prin Mântuitorul Hristos o viață nouă, luminată și plină de binecuvântare. Acesta este idealul creștin, al curățirii de patimi și al îmbogățirii în virtuțile care constituie calea noastră către cer”. PS Părinte Ieronim Sinaitul a vorbit și despre râvna tânărului Gheor­ghe spre nevoința duhovnicească și ucenicia sa pe lângă oameni îmbunătățiți cum a fost Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț. După ce s-a nevoit în Sfântul Munte Athos și la mănăstirile Dragomirna, Secu și Neamț, ieroschimonahul Gheorghe avea să devină reorganizatorul vieții de la Schitul Cernica, de lângă București. „În lavra de la Cernica, Sfântul Cuvios Gheorghe a revigorat viața monahală cu mare dar în calitate de stareț, nu numai adunând frați și ctitorind o mare și frumoasă biserică, ci așezând aici viața deosebită de obște după rânduielile atonite și după rânduielile paisiene. Sfântul stareț Gheorghe a propovăduit rugăciunea inimii, pe care a dobândit-o și o spunea necontenit, ea devenind o stare naturală a ființei sale”, a spus Preasfinția Sa.

Moștenirea spirituală a Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica a fost sporită mai târziu de Sfântul Ierarh Calinic: „Acest mare părinte al nostru a fost temelia obștii cernicane pe care mai târziu avea să o preia Sfântul Ierarh Calinic și să o păstorească, urmărind aceeași rânduială care a adus lumină în sufletele monahilor și care i-a făcut pe unii dintre ei să fie rânduiți în cetele sfinților, știuți numai de Dumnezeu. Foarte mulți creștini s-au luminat sufle­tește, asemenea orbului de la Ierihon. Acest Sfânt Gheorghe este un exemplu de viață călugărească și viețuire sfântă, nu numai pentru monahi, ci și pentru fiecare dintre credincioși. Idealul vieții noastre creștine este să ne cură­țim de patimi și să ne luminăm cu lumina care vine de la Mântuitorul Hristos, izvorul luminii”, a arătat PS Părinte Ieronim Sinaitul.

Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani a fost canonizat în ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 20-21 octombrie 2005, rânduindu-i-se data de pomenire la 3 decembrie, ziua în care a trecut la Domnul în anul 1806. Cinstitele sale moaște sunt depuse spre închinarea credincioșilor în partea dreaptă a naosului bisericii cu hramurile „Schimbarea la Față a Domnului” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din incinta Mănăstirii Cernica.