Sărbători creştine în Banatul multicultural

De curând, la Parohia Timişoara-Ronaţ a avut loc lansarea volumului „Din Băbăluci“, apărut la Editura Marineasa din Timişoara. Lucrarea este semnată de un colectiv de 14 autori, care au fost coordonaţi de profesoarele Marioara Pisat şi Mihaela Olteanu. Lucrarea vine ca aport la proiectele derulate în această perioadă în municipiul de pe Bega pentru obţinerea titlului de „capitală culturală europeană“ pentru anul 2020.

Volumul „Sărbători creştine în Banatul multicultural“ reprezintă o culegere de texte adresată celor care sunt interesaţi de cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor din Banatul de câmpie, pentru ca acestea să nu se piardă, ci să fie păstrate în continuare şi să fie transmise generaţiilor viitoare.

„Fără zestrea tradiţională, omul devine o fiinţă fără rădăcini, fără identitate, fără comunitate, o fiinţă tot mai însingurată, deşi aparent socializează în spaţiul virtual.

Într-o societate care este legată cu fire tot mai subţiri, mai fragile de «tradiţii» şi de «trecut», cele câteva zile mari de sărbătoare precum Crăciunul şi Paştile par să fie cele mai profunde instrumente de luptă împotriva «disipării în prezent» şi a «dizolvării în viitor». Câteva bucate şi câteva gesturi - specifice spaţiului bănăţean - se întâlnesc casă după casă, an după an. Spaţiu prin excelenţă multicultural, Banatul ne surprinde prin multitudinea de tradiţii şi obiceiuri înrădăcinate în zonă. Excepţie nu fac nici sărbătorile Crăciunului, Paştelui, de care sunt legate credinţe populare vechi, specifice fiecărei etnii ce coabitează aici“, a precizat Mihaela Olteanu.

În elaborarea lucrării, autorii au încercat să surprindă elementele principale care definesc sărbătorile creştine, prin utilizarea surselor de primă mână şi prin implicarea directă în evenimentele prezentate în carte.

„Apelând la diferite surse de informare locale, orale, dar mai ales scrise, lucrări, publicaţii, reviste, manuscrise şi prieteni, am încercat să adunăm un material cât mai cuprinzător, pe care l-am organizat ulterior în forma în care se prezintă el acum. Prietenii amintiţi nu s-au oprit la simple enumerări - într-un fel ar fi fost frustrant să fi provocat amintiri plăcute fără a le da şansa să le repovestească, chiar dacă a nu ştiu câta oară. Rezultatul este o înşiruire de întâmplări, de rememorări care comunică cititorilor manifestările de civilizaţie ale românilor, germanilor, maghiarilor, bulgarilor, slovacilor, ucrainenilor, pemilor din Banat, care s-au transformat, prin convieţuire, în patrimoniu comun. De aceea considerăm că este oportună această carte“, a declarat Marioara Pisat.

Istoric vorbind, Banatul reprezintă un mozaic al diferitelor culturi, ce s-a concretizat şi definit prin ocupaţiile succesive ale imperiilor roman, bizantin, otoman şi austro-ungar.

„Comunităţile de români, maghiari, germani, sârbi, ucraineni, bulgari, slovaci, croaţi, cehi, evrei, romi fac din Banat o regiune a culturilor europene, considerată o mică Europă, un model de convieţuire paşnică, conturându-se treptat acel spirit particular fundamentat pe toleranţă, întelegere între oamenii aparţinând aceleiaşi comunităţi săteşti, prin respectarea reciprocă a sărbătorilor, tradiţiilor, obiceiurilor, a valorilor care definesc fiecare grup etnic.

În mentalitatea tuturor bănăţenilor, preţuirea unui individ, a unei familii nu porneşte de la faptul că aparţin unei anumite naţionalităţi sau confesiuni, ci de la prestigiul social, dobândit prin hărnicie, stare materială, moralitate.

Mai mult, ca o particularitate, este de sesizat interculturalitatea interactivă, ca model optim al convieţuirii paşnice.

Acest tip de interculturalitate are ca suport multilingvismul specific bănăţean, precum şi gradul sporit de toleranţă faţă de convingerile celuilalt. Fenomenul se manifestă pe larg în viaţa cotidiană a individului, prin participarea reciprocă la diferitele sărbători atât laice, cât şi bisericeşti“, a specificat poeta Lucia Elena Popa.