Schimbările climatice, o problemă spirituală

Consiliul Ecumenic al Bisericilor (CEB) a decretat şi în acest an ca perioada cuprinsă între 1 septembrie şi 4 octombrie 2011 să fie dedicată rugăciunii şi meditaţiei asupra lucrării lui Dumnezeu în cadrul naturii. De mai bine de 20 de ani, această activitate este repetată anual. Ceea ce puţini oameni ştiu este că ideea iniţială i-a aparţinut patriarhului ecumenic Demetrios I, care a proclamat ca data de 1 septembrie să fie considerată drept Zi de rugăciune pentru univers şi ecosisteme în anul 1989.

Ziua mondială de rugăciune pentru natură, 1 septembrie, a fost prelungită şi dedicată introspecţiunii asupra relaţiei dintre Dumnezeu şi natură, precum şi a relaţiei dintre om şi natură. Data de 4 octombrie pune capăt acestei perioade de rugăciune şi coincide cu sărbătorirea Sfântului Francisc de Asisi în Biserica Romano-Catolică. Anul 2011 are însă o încărcătură specială din acest punct de vedere, deoarece a fost declarat de Naţiunile Unite drept Anul Internaţional al Pădurilor. CEB a cerut în mod expres Bisericilor membre să pregătească texte de rugăciune şi meditaţii care să reflecte importanţa pădurilor în Tradiţia creştină (un text oferit ca exemplu este cel cuprins în cartea profetului Isaia 55, 12). În cadrul public de promovare a acestui eveniment, CEB a subliniat importanţa dezvoltării ecologice şi a insistat ca probleme precum poluarea şi activităţile care o măresc să fie rezolvate pentru ca schimbările climatice severe să nu se mai producă în continuare. Într-un mesaj prezentat acum doi ani la Conferinţa Naţiunilor Unite, o delegaţie din partea CEB a afirmat că "faptul cel mai injust constă în credinţa că persoanele care sunt responsabile de consecinţele crizei şecologiceţ nu au de fapt o vină atât de mare. şTragerea lor la răspundereţ este un element al dreptăţii, care face apel la responsabilitatea morală. Trebuie să subliniem importanţa unor angajamente juridice care să împiedice dezvoltarea ulterioară a acestei crize". Într-o declaraţie similară, CEB şi alte organizaţii ecumenice au recunoscut că există suficiente dovezi ştiinţifice care atribuie schimbările climatice greşelilor umane. În declaraţie se afirmă la unison că "schimbările climatice nu sunt o simplă problemă de ordin economic sau tehnologic, ci reprezintă în fond o problemă morală, spirituală şi culturală".