Scriitorul Ion Marin Almăjan, cetăţean de onoare al Timişoarei

În cadrul şedinţei de marţi, 20 mai, a Consiliului Local Timişoara a avut loc festivitatea de acordare a titlului de cetăţean de onoare al municipiului Timişoara lui Ion Marin Almăjan, scriitor, jurnalist şi un militant cultural de seamă al Banatului.

Evenimentul a avut loc în prezenţa mai multor oficialităţi locale şi a numeroşi reprezentanţi ai vieţii culturale din oraşul de pe Bega, apropiaţi ai reputatului om de cultură. Din partea Arhiepiscopiei Timişoarei a participat pr. Zaharia Pereş, consilier cultural la Centrul eparhial.

În deschidere, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a dat citire unui Laudatio, evidenţiind cele mai importante realizări pe plan literar şi publicistic ale celui omagiat. Cu această ocazie, a fost subliniat aportul deosebit adus vieţii culturale din Timişoara şi din vestul ţării prin prodigioasa activitate, atât ca jurnalist cultural la „Drapelul Roşu“ şi „Renaşterea bănăţeană“, ca director al Editurii „Facla“ (singura casă editorială din vestul României în perioada comunistă) şi mai apoi ca director al Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Timiş. Emoţionat, Ion Marin Almăjan a mulţumit pentru onoarea ce i-a fost făcută de către municipalitatea oraşului, precizând că „eu totdeauna am fost un admirator al frumosului şi în artă, şi în viaţă. Este un mare eveniment al vieţii mele acordarea acestui onorant titlu de cetăţean de onoare al Timişoarei mele dragi. (…) Cum am spus, îi sunt dator Timişoarei, pentru că am intrat în ea ca într-o cetate destul de închisă faţă de străini, şi pe urmă au venit valuri-valuri şi fraţii noştri olteni şi moldoveni. (…) Cu Timişoara mi-am croit primul drum în gazetărie, la secţia de cultură a unui ziar de partid, încercând să aduc un suflu nou“.

Repere biografice

Originar din Banatul de Munte, din localitatea Dalboşeţ, absolvent al actualului Colegiu Naţional „C.D. Loga“ şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii de Vest din Timişoara, Ion Marin Almăjan este un nume care va rămâne cu siguranţă între personalităţile de seamă ale culturii bănăţene şi nu numai. Acestuia îi aparţine performanţa de a fi deschis, în cele mai vitrege condiţii, calea pentru întreaga generaţie care coordonează astăzi viaţa culturală a zonei de vest. Începând cu 1966 a fost angajat al ziarului timişorean „Drapelul Roşu“, întâi ca redactor, apoi ca şeful secţiei de cultură şi redactor-şef adjunct. Între 1979 şi 1989 a condus Editura Facla din Timişoara, iar din 1990 până în 2000 a activat ca publicist-comentator şi şef secţie culturală la ziarul „Renaşterea bănăţeană“. Între 2000 şi 2005 a fost director al Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Timiş. Dintre scrierile sale amintim romanul „Sunt dator cu o durere“, publicat în 1970, ce a constituit, la vremea apariţiei, un caz de frondă literară, întrucât reflecta, în termeni deloc amabili cu regimul epocii, dar cu onestitate faţă de adevăr, momentele tragice ale cooperativizării forţate şi deportării în Bărăgan. Totodată, menţionăm şi volumele: „Neîmpăcaţi în mânie“ (1974), „Tornada“ (1980), „În afara gloriei“ (1994), „Ţara Almăjului“ (2004) şi „Amintiri despre ţărani“ (2011), acesta din urmă constituind prima exprimare în termenii poetici a scriitorului Ion Marin Almăjan.