Seară dedicată Sfinţilor Martiri Brâncoveni

La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, au continuat joi, 27 martie, serile cultural-duhovniceşti organizate de pr. lect. dr. Gheorghe Holbea, prodecan al acestei facultăţi. Ediţia de joi a fost dedicată Sfinţilor Martiri Brâncoveni, iar evenimentul s-a desfăşurat în Amfiteatrul „Dumitru Stăniloae“.

Invitaţii serii au fost solistul de muzică populară românească Grigore Leşe, scriitoarea Lidia Popiţa Stoicescu şi artistul restaurator Elena Murariu. Scriitoarea Lidia Popiţa Stoicescu a recitat publicului poezia „Scrisoare - Contesei de Noailles“ a lui Octavian Goga, a vorbit despre martiriul Sfinţilor Brâncoveni şi a explicat cine au fost de fapt fiii lui Constantin Brâncoveanu. „Studenţii ar trebui să ştie, în afară de istorie, că familia lui Constantin Brâncoveanu a fost una cu 11 copii, a fost o familie foarte legată, foarte unită. Copiii aveau un respect extraordinar faţă de tatăl lor şi o dragoste profundă faţă de el. Foloseau un sistem de adresare pe care nu l-am întâlnit nicăieri: li se spune «blândul meu părinte», «blânda mea mamă», nişte apelative foarte tandre. Aceasta înseamnă că au fost crescuţi în această tandreţe şi este firesc pentru că Brâncoveanu, fiind un mare iubitor de cultură, de frumos şi de spiritualitate, este normal că şi-a crescut copiii aşa. În afară de aceasta, de educaţia copiilor săi s-au ocupat cei mai buni profesori aduşi din străinătate, profesori şi la Academia «Sfântul Sava» din Bucureşti“, a spus Lidia Popiţa Stoicescu.

Prin organizarea acestei seri cultural-duhovniceşti înscrisă în Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni s-a încercat o revenire la modelele românilor, care sunt în primul rând sfinţii neamului. „Prin aceste seri urmărim, într-o lume în care părinţimea este oarecum înlăturată printr-un mijloc machiavelic, să atragem atenţia asupra părinţimii, pe care voievodul martir Constantin Brâncoveanu ne-o împărtăşeşte, o părinţime care are conştiinţa că vine de la Dumnezeu şi se îndreaptă spre El. Lucrul cel mai important este faptul că Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu este un model important pentru spiritualitatea românească şi pentru neamul românesc. De ce? Pentru că el adună în personalitatea sa pe înţeleptul profund înrădăcinat în spiritualitatea poporului său, dar în acelaşi timp este şi un om deosebit de instruit. El îşi asumă cu multă smerenie şi demnitate conducerea Ţării Româneşti, iar epoca sa este una emblematică prin toate instituţiile de învăţământ pe care el le-a întemeiat. De asemenea, a fost important pentru asistenţa socială (Spitalul Colţea din Bucureşti) şi pentru tipăriturile promovate în diferite limbi. În momentul în care este condamnat de sultan, el are această tărie să-i îndemne pe fiii săi să rămână creştini, spunându-le: «Dacă am pierdut tot ceea ce avem în astă lume, să nu ne pierdem sufletul». Eu cred că acesta este un mesaj către toţi părinţii din România, pentru că păstrarea sufletului curat este esenţială. Consider că promovarea reperelor neamului înseamnă pentru noi o întoarcere acasă“, a spus pr. prodecan Gheorghe Holbea. Elena Murariu a vernisat în cadrul programului o expoziţie dedicată Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi au recitat poezii Tomi Cristin şi Cerasela Popescu. De asemenea, au susţinut microrecitaluri: Grupul „Nectarie Protopsaltul“, corul Bisericii „Precupeţii Noi“ şi Grupul vocal „Sfântul Ştefan cel Mare“.