Secole de istorie şi spiritualitate în Laslea

Între satele din centrul ţării, Laslea ocupă un loc aparte prin trecut, tradiţii, monumentele aflate aici şi mai ales prin comunitatea locală. Biserica ortodoxă din sat a fost renovată şi târnosită în acest an, moment de mare împlinire duhovnicească pentru românii de aici. Lăcaşul de cult este în fruntea monumentelor de arhitectură şi spiritualitate din zonă, iar orice trecător prin Laslea are datoria să facă un popas şi în această biserică.

Situat la graniţa dintre judeţele Sibiu şi Mureş, satul Laslea oferă celor ce ajung aici peisaje de vis, liniştea unei aşezări mai izolate şi acea ospitalitate a locuitorilor, specifică ardelenilor, despre care s-a auzit până la capătul lumii.

În Laslea, oamenii încă mai poartă costumul popular când merg la biserică şi păstrează cu sfinţenie, atât cât este posibil, obiceiurile şi tradiţiile moştenite de la înaintaşi. Aici, în inima ţării, viaţa de zi cu zi este altfel. Oamenii îşi cunosc bine îndatoririle, trăiesc în bună-înţelegere unul cu altul şi nu stau mult pe gânduri atunci când trebuie să-şi ajute vecinii şi cunoscuţii. Este spiritul ce ar trebui să domine orice comunitate. Această moştenire de la înaintaşi este seculară şi îşi are originile încă din comunităţile dacice trăitoare pe aceste meleaguri.

Istoricul Nicolae Stoicescu, în monumentala sa lucrare în două volume „Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Transilvania“, vorbeşte despre Laslea ca o aşezare ce continuă istoria vechiului sat, Laslea Mare sau Grosslaslen. Dacă primele urme de civilizaţie au rădăcini dacice, documentele vorbesc despre existenţa localităţii Sanctus Ladislaus încă de la începutul secolului al XIV-lea, arată autorul menţionat. Cea mai veche atestare documentară a localităţii sibiene este din 16 septembrie 1309. La 1488, printr-un recensământ, s-a arătat că în Laslea existau la acea vreme 77 de gospodării, o şcoală cu un învăţător, o moară şi 16 case părăsite.

Faptul că încă din secolul al XV-lea exista o şcoală în Laslea ne demonstrează că aici oamenii au fost preocupaţi nu doar de treburile gospodăreşti, dar şi de cultivarea spiritului. Un recensământ din 1923 din comuna Laslea Mare arăta că populaţia era formată din 1246 de locuitori, iar satul ţinea la acea vreme de plasa Sighişoara, satul fiind în imediata vecinătate a cetăţii transilvane. Printre lucrurile ce impresionează în Laslea se numără şi Spitalul Lukas, de îngrijiri paliative, fiind primul centru românesc de acest gen din mediul rural. 

Ce ar trebuie să mai ştim despre Laslea este că o bună parte din localitate şi împrejurimi se află în aria protejată „Natura 2000“, care conservă specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar.

Biserică de peste 200 de ani

Dacă localitatea s-a născut ca o aşezare săsească şi s-a dezvoltat mai apoi în jurul acestei populaţii, nici comunitatea românească nu s-a lăsat mai prejos. Şi cum am putea să ne dăm seama de hărnicia şi credinţa românilor din Laslea decât privind cu atenţie la biserica din Laslea, un locaş de cult de o frumuseţe aparte.

Aşezată pe un deal, spre a fi vizibilă din orice parte a satului, Biserica „Buna Vestire“ din Laslea impresionează prin arhitectură şi dimensiunile măreţe. Lăcaşul de cult a fost zidit spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, prin truda comunităţii româneşti din Laslea. Pisania bisericii ne indică anul 1808 ca dată a finalizării lucrărilor de construcţie. Vremurile nu erau deloc uşoare pentru românii din Transilvania. Se ştie că la acea vreme nu mai aveau Mitropolie şi nici prea multe drepturi religioase.

„Această biserică zidită acum 300 de ani, când românii din Transilvania nu aveau ierarh, este un simbol şi o expresie a demnităţii naţionale şi bisericeşti. Biserica noastră, ca şi multe altele din Ardeal, este un simbol al statorniciei în credinţă a românilor din Ardeal, oameni cinstitori de Biserică, iubitori de sfinţi şi valori ale neamului nostru“, ne-a spus parohul Corin-Lucian Lazăr.

Lucrări de renovare

Zidirea, cu profunde elemente arhitecturale specifice Transilvaniei, este mândria sătenilor. Şi pentru că frumuseţea ei şi trecutul zbuciumat al comunităţii de români nu puteau fi trecute cu vederea, în ultimii ani, biserica a fost renovată complet. În perioada 1998-2013, prin eforturile credincioşilor din Laslea, îndrumaţi de parohul Corin-Lucian Lazăr, a fost înlocuit acoperişul, s-au refăcut tencuielile, s-a schimbat iconostasul şi s-a montat unul din lemn de stejar şi s-au înlocuit ferestrele. 

În perioada 1999-2001, lăcaşul de cult a fost împodobit cu pictură, sub coordonarea artistului Ioan Jucan din Cluj Napoca. Pictura a fost realizată în tehnica fresco. O contribuţie consistentă la realizarea acestor lucrări a avut Primăria Laslea, fii ai satului şi autorităţi judeţene.

„Biserica noastră este darul lui Dumnezeu făcut oamenilor, dar în egală măsură şi darul oamenilor făcut lui Dumnezeu, iar ambele daruri au în comun jertfa. În vremuri de criză, când ziua de mâine este nesigură, oamenii din Laslea au făcut posibil ca această biserică să fie mireasă a lui Hristos“, continuă părintele.

Sfinţită de IPS Laurenţiu

Ziua de sfinţire a fost o sărbătoare istorică pentru Laslea. Acest moment a fost îndelung aşteptat de credincioşi, mai ales că cei mai în vârstă îşi aminteau că bunicii şi părinţii lor şi-au dorit o astfel de sărbătoare, dar n-au avut posibilitatea să participe la ea.

Biserica „Buna Vestire“ din Laslea a fost târnosită în acest an, în Duminica a IV-a după Paşti, de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Sfânta Liturghie a fost oficiată pe o scenă amenajată în curtea bisericii, iar credincioşii au avut posibilitatea să se închine în Sfântul Altar. Fii satului au poposit din nou în vechea vatră din Laslea pentru a participa la o sărbătoare deosebită pentru comunitate şi pentru a îmbrăca veşmintele româneşti.

„Generaţiile de credincioşi care au trăit în Laslea au fost ataşate de această biserică. În toţi aceşti peste 200 de ani de existenţă, s-a dorit ca biserica să fie târnosită de un ierarh, iar acest lucru s-a împlinit abia în acest an. Înaintaşii noştri au avut o viaţă mai sfântă decât noi şi au trecut prin multe, dar iată că noi, cei de astăzi, am trăit bucuria de a sfinţi biserica“, ne-a spus parohul Corin-Lucian Lazăr.