Secţiunea de compoziţie „Lăudaţi pe Domnul!“

Ieri, în Sala "Sanctus Princeps Stephanus Magnus" din Palatul Patriarhiei a avut loc evaluarea lucrărilor participante la concursul naţional de muzică eclezială corală "Lăudaţi pe Domnul", Secţiunea compoziţie muzicală.

"La cea de-a patra ediţie a concursului "Lăudaţi pe Domnul", Secţiunea compoziţie, s-au înscris în competiţie şase compozitori români, iar tema compoziţiei e formată din câteva stihuri din Apostolul care se citeşte la Sfânta Taină a Cununiei. Juriul care s-a întrunit pentru a decide câştigătorii acestui concurs este format din şase membri, fiecare reprezentând câte una dintre mitropoliile din cuprinsul Patriarhiei Române. O parte dintre ei sunt clerici, alţii sunt profesori de specialitate de la instituţii muzicale din ţară, care au legătură cu mediul nostru eclezial", a declarat părintele Mihail Arcadius Iliescu, secretarul Sectorului Teologic-educaţional.

Participanţii au avut de realizat un concert coral a capella de dimensiuni miniaturale, de maximum 10 minute. În urma jurizării au fost desemnaţi câştigătorii concursului, iar premierea lor va avea loc în ziua hramului Catedralei patriarhale din Bucureşti, pe 27 octombrie, la Palatul Patriarhiei, când va avea loc şi faza finală a Secţiunii de interpretare a concursului. "Compoziţiile declarate câştigătoare vor fi publicate în revistele centrale bisericeşti, în speranţa de a fi preluate şi cântate în biserici, ţinta acestui concurs fiind îmbogăţirea repertoriului muzical bisericesc", a mai adăugat părintele Mihail Arcadius Iliescu.

Creaţiile trebuie să păstreze caracterul bisericesc

"Au fost stabilite criteriile de evaluare care se impun în discuţiile membrilor juriului. Cel dintâi criteriu se referă la caracterul modal-bisericesc, adică scriitura să fie specifică cântării corale din Biserica Ortodoxă Română. Apoi, juriul a avut în vedere stăpânirea tehnicilor de creaţie ale compozitorilor şi legătura textului cu muzica. În biserică, muzica trebuie să sublinieze cu adevărat textul, adică rugăciunea. Următorul criteriu este, evident, vocalitatea corală, adică piesele să fie într-adevăr adresate corului, şi gradul de profesionalism al compozitorului, unde juriul analizează ştiinţa de carte a autorului, care se reflectă în paginile cu portative. Cele cinci criterii au departajat în mod conştiincios valorile de creaţie muzicală propuse juriului din acest an", ne-a explicat profesorul Constantin Catrina, preşedintele juriului din acest an.

Potrivit spuselor preşedintelui juriului, nu toate piesele au avut dezvoltarea pe care o aşteptau, adică o desfăşurare mai largă, mai bogată, dar au fost şi compoziţii atent meşteşugite. Creaţiile care s-au detaşat transmit într-adevăr caracterul Bisericii, ceea ce presupune ca autorii să cunoască stilul Bisericii, să fie ai Bisericii.