Ședință de constituire a Comisiei de Pictură Bisericească

În Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei s-a desfășurat luni, 1 februarie 2021, ședința de constituire a Comisiei de Pictură Bise­ricească pentru mandatul 2021- 2024. Ședința a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit un cuvânt introductiv intitulat „Activitatea Comisiei de Pictură Bisericeas­că - o lucrare misionară de promovare a iconografiei ortodoxe”.

Comisia de Pictură Bisericească își desfășoară activitatea la Patriarhia Română și este prezidată de Patriarhul României, personal sau prin delegați. Noii membri ai comisiei sunt: pr. asist. dr. Silviu Tudose, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București; lect. dr. Ștefan Cătălin Ionescu-Berechet, specialist în istoria artei ecleziale, din cadrul aceleiași instituții de învățământ teologic; Ioan Moldoveanu, pictor bisericesc de categoria 1; Daniel Codrescu, pictor bisericesc de categoria 1; Adrian Botea, pictor bisericesc de categoria 1; Cătălin Palamariu, restaurator pictură murală; Nicolae Catrina, restaurator pictură pe lemn și lemn policrom.

Potrivit Regulamentului pentru organizarea și funcționarea Comisiei de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române, noii membri sunt numiți prin decizie Patriarhală pe un termen de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire în cazuri excepționale.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre simbolismul picturii bisericești. „Această tradiție românească foarte veche, de pe timpul Bizanțului, a picturii în frescă, este importantă pentru rezistența ei, dar și pentru faptul că are proprietatea de a simboliza eternitatea în timp. Când o pictură durează mult, ca și mozaicul, dincolo de partea estetică, are funcția de a simboliza continuitatea, parfumul eternității în arta biseri­ceas­că. Același scop îl afirmă și mobilierul din stejar. Stejarul a fost ales la români lemnul cel mai folosit pentru mobilierul bisericesc, pentru iconostase, dar și pentru mobilier, uneori combinat cu paltinul. Stejarul este foarte legat de Sfânta Treime. În capitolul al 18-lea din Cartea Facerii se arată că Sfânta Treime, adică trei Oameni deodată, din senin, S-au arătat lui Avraam la stejarul din Mamvri. Acolo, dacă citim cu atenție, vedem folosirea alternativă a pluralului și a singularului, ceea ce i-a determinat pe Sfinții Părinți Răsăriteni să vadă în cei trei Oameni care S-au arătat lui Avraam o prefigurare a Sfintei Treimi. (…) Stejarul are aceeași semnificație ca și fresca și mozaicul, durabilitatea aceasta, care are în ea un fel de parfum al veș­niciei manifestat în timp, deoarece Biserica însăși este expresia eter­nității în timp, pentru că este Trupul lui Hristos, iar Hristos, ieri, astăzi și în veci, este Același. Identitatea Lui este veș­nică, neschimbătoare. De aceea, pictura are de a face cu exprimarea comuniunii între modul vieții trăite în timp și aspirația omului creat după chipul lui Dumnezeu Cel Veșnic Viu, aspirația lui la eternitate, căci, așa cum spune Sfânta Scriptură, Dumnezeu a sădit în om dorul veș­niciei”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit cuvântul introductiv intitulat „Activitatea Comisiei de Pictură Bisericeas­că - o lucrare misionară de promovare a iconografiei ortodoxe”.