Ședință de lucru a Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei

Ierarhii membri ai Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-au întrunit astăzi, 23 septembrie 2025, în ședință de lucru în Sala Sinodală a Reședinței Patriarhale din București. În cadrul lucrărilor prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au fost avizate mai multe texte liturgice și au fost dezbătute subiecte de ordin administrativ.

După rostirea rugăciunii de început, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a dat citire apelului nominal. Constatându-se îndeplinirea condițiilor statutare privind desfășurarea ședinței, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat deschise lucrările Sinodului mitropolitan și a prezentat temele principale aflate pe ordinea de zi. 

„În ordinea de zi avem, în primul rând, de avizat trei texte liturgice, începând cu textele Slujbei, Acatistului și Paraclisului Sfintei Cuvioase Platonida de la Argeș. Maica Platonida este fosta Despina Milița, soția Voievodului Neagoe Basarab, care a fost și el trecut în rândul sfinților. Apoi avem avizarea textului slujbei Sfintei Magdalena de la Mălainița și avizarea textului Acatistului Sfântului Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul. Aceste trei puncte aflate pe ordinea de zi au prioritate. Mai avem apoi două propuneri de arhimandriți, iar partea a doua a întrunirii este cea mai bogată, pe ordinea de zi aflându-se sinteza observațiilor și propunerilor eparhiilor din cuprinsul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei privind Regulamentul Sectoarelor (Corpurilor) de Control financiar și audit intern ale Bisericii Ortodoxe Române. Acest punct va fi discutat în partea ultimă a ședinței noastre, alături de o propunere de aprobare a donării unui imobil din partea Episcopiei Giurgiului către Schitul Mironești”, a spus Patriarhul României. 

În continuare, Preafericirea Sa a vorbit mai mult despre etapele elaborării regulamentului amintit: „Ordinea de zi este prioritar liturgică, dar se concentrează în mod deosebit și pe stadiul în care se află acum acest text propus de Cancelaria Sfântului Sinod și la care s-au adus amendamente și observații de către eparhiile din cuprinsul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei. Aceste observații vor fi prezentate, iar apoi Mitropolia va propune o formă mai sistematizată și coerentă a textului propriu-zis după introducerea unora dintre observațiile binevenite, pentru că este nevoie de multă claritate. La ședința Sfântului Sinod, se va prezenta stadiul observațiilor din toate mitropoliile și se va încerca o sinteză, iar aceasta va fi discutată mai pe larg, după sfințirea Catedralei Naționale, în luna noiembrie, de către Comisia pentru Statut și Regulamente care are ca obiectiv principal o redactare coerentă, clară și eficientă a acestui text care prevede două corpuri distincte de control: controlul financiar, care este la nivel de eparhii și de Administrație Patriarhală, și controlul de audit intern, care va fi la fiecare eparhie, la nivel mitropolitan și la nivel patriarhal, și care se va face în câteva cazuri speciale, bine motivate, când există sesizări de destabilizare a ordinii canonice și administrative”.

Patriarhul României a explicat apoi faptul că autonomia Bisericii trebuie să se manifeste și prin activitatea celor două corpuri interne de control. „Întotdeauna autonomia eparhială trebuie corelată cu responsabilitatea sinodală. Astfel, evităm situații dificile și afirmăm că, într-adevăr, cultele sunt autonome față de stat, așa cum se arată în Constituția României. Autonome înseamnă că au legi proprii de conducere și, ca atare, au și organismele specifice de control și de corectare a situațiilor. Aceasta este o necesitate atât la nivel eparhial, cât și la nivel mitropolitan și patriarhal. Noi am propus să se facă o distincție între cele două, deoarece corpul de control audit intern are și obligația de a controla practica și rezultatele corpului de control financiar intern. Necesitatea acestui regulament pentru două componente, două corpuri de control distincte, se datorează și faptului că noi am moștenit din vechiul regulament această practică a controlului financiar intern. După Revoluție și după evoluția societății românești, s-a adăugat auditul intern ca o componentă actuală. De aceea, avem în Statut două dimensiuni care erau comasate, iar acum trebuie văzute în mod distinct și complementar. Este necesar să avem simțul libertății responsabile. Nu trebuie nici un exces de control, ci numai în cazuri excepționale, când sunt situații dificile, în general bazate pe sesizări asumate din partea eparhiilor sufragane”, a explicat Preafericirea Sa. 

În încheierea cuvântului său, Părintele Patriarh Daniel a evi­den­țiat faptul că administrarea bunurilor bisericești nu constituie o problemă de dată recentă: „Problema administrării bunurilor bisericești nu este o invenție modernă, ci este una întâlnită în Noul Testament și o mulțime de canoane vorbesc despre acest lucru. Noi nu inventăm ceva nou. Prima intervenție în privința administrării bunurilor bisericești a fost, din nefericire, una tragică, atunci când Sfântul Apostol Petru a constatat că Anania și Safira au spus că ei au donat întreaga lor avere, pentru o imagine bună în fața comunității, dar de fapt au pus deoparte o anumită cantitate din avere. Atunci, Sfântul Petru i-a spus lui Anania că L-a mințit pe Duhul Sfânt. Dacă era totul al Bisericii, partea aceea luată pe ascuns în mod necinstit a fost considerată de Sfântul Petru ca un furt, iar din acest motiv, atât Anania, cât și Safira au căzut la pământ și au murit. Este foarte important să vedem că există o responsabilitate a păstorilor de suflete din eparhii și pentru administrarea bunurilor bisericești. De aceea, s-a și întocmit Regulamentul administrării bunurilor bisericești, oferit gratuit tuturor unităților bise­ri­cești. Trebuie să avem propriile noastre organisme de îndreptare, avizare, prevenire și de consiliere. În baza autonomiei, trebuie să facem propriul nostru exercițiu de control financiar și propriul nostru exercițiu de control de audit intern. Vom propune ca, de două ori pe an, consilierii economici de la eparhii, împreună cu inspectorii de la control financiar intern și cu consilierii de la audit intern să se întâlnească, să se sfătuiască și, acolo unde eparhiile nu au personalul deja format, să facă apel pentru a primi ajutor din partea eparhiilor cu oameni calificați”.

Mitropolia Munteniei și Dobrogei are în componență 10 eparhii: Arhiepiscopia Bucureștilor, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Târgoviștei, Arhiepiscopia Arge­șu­lui și Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Episcopia Sloboziei și Călărașilor, Episcopia Alexandriei și Teleormanului, Episcopia Giurgiului și Episcopia Tulcii. La acest sinod participă și ierarhii Episcopiei Daciei Felix și Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.