Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Şedinţă solemnă a Sfântului Sinod în Palatul Patriarhiei

Şedinţă solemnă a Sfântului Sinod în Palatul Patriarhiei

Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 28 Oct, 2019

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit luni, 28 octombrie 2019, în şedinţa solemnă dedicată Anului omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti. Întâlnirea din Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a fost prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Şedinţa solemnă a Sfântului Sinod a fost precedată de slujba de Te Deum, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. La şedinţă au participat ierarhi membri ai Sfântului Sinod, membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cadre didactice ale instituțiilor teologice de învăță­mânt din eparhie, intelectuali, studenți și elevi. În deschidere, Patriarhul României a adresat un cuvânt de bun venit tuturor celor prezenţi şi a vorbit despre importanţa promovării valorilor perene ale satului românesc. „Tema principală a Anului omagial 2019 a fost satul românesc, iar acum, către sfârşitul anului, constatăm că a fost o temă inspirată, pentru că ea a avut un efect pozitiv, nu numai în interiorul Bisericii, adică în interiorul unităţilor bisericeşti, ci şi în societate, încât oameni de cultură, ai artelor şi chiar ai administraţiilor locale şi centrale au fost sensibilizaţi de această temă a satului românesc, mai puţin dezbătută. Tema satului românesc rămâne întotdeauna importantă, dar în acelaşi timp ne cheamă la mai multă responsabilitate şi la mai multă grijă pentru a păstra şi a transmite valorile perene ale satului românesc. De aceea, mulţumim tuturor celor care s-au gândit să contribuie la evidenţierea acestor valori, să le apere, să le transmită şi să desfăşoare proiecte de viitor pentru îmbunătăţirea stării spirituale şi materiale a satului românesc”, a reliefat Preafericirea Sa. 

În continuare, Preasfinţitul Părinte ­Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod, a prezentat raportul-sinteză, intitulat: „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”. 

Distincţii acordate de Patriarhul României 

După citirea raportului-sinteză, Întâistătătorul Bisericii noastre a acordat distincţii mai multor personalităţi care au legătură cu satul românesc. Paulina Popoiu, director-general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, a primit din partea Preafericirii Sale `Crucea Patriarhală~, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române. La rândul ei, Paulina Popoiu i-a dăruit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o icoană cu chipul Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş, icoană care a fost expusă la Roma în cadrul unei expoziţii referitoare la femeia satului românesc. Alex Ştefănescu, critic literar, a primit din partea Patriarhului României Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, iar pr. Constantin Vânătoru a primit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici. De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Marcelei Nuţă, nepoata Patriarhului Iustin Moisescu, Diploma Anului omagial şi comemorativ 2019 şi Medalia comemorativă a patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu. 

Cele trei personalităţi care au legătură cu satul românesc, Paulina Popoiu, Alex Ştefănescu şi pr. Constantin Vânătoru, au fost prezentate de consilierul patriarhal coordonator Ciprian Olinici, director al Televiziunii TRINITAS a Patriarhiei Române. 

Sesiunea festivă a Sfântului Sinod s-a încheiat cu vizionarea unui film realizat de TRINITAS TV despre patriarhii Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu.

Paulina Popoiu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului

„Născută la data de 5 februarie 1955 în sudul țării, în localitatea Roșiorii de Vede din județul Teleorman, Paulina Popoiu a urmat studiile gimnaziale și liceale la București și tot în Capitală a absolvit Institutul de Arte Plastice «Nicolae Grigorescu», actuala Universitate Națională de Arte din București, Facultatea de Istoria și Teoria Artei-Muzeologie, promoția 1981. În anul 2000 devine doctor al Universității București. A urmat un stagiu de formare pentru muzee în aer liber şi ecomuzee în Franţa, începând cu anul 1991, iar un an mai târziu devine specialist pe probleme de evidenţă a patrimoniului cultural, Muzeul de Arte şi Tradiţii, Paris, Franţa. Între anii 2008 și 2014 a fost membru al Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Din luna mai 2005, doamna Paulina Popoiu preia conducerea celei mai prestigioase instituții de cultură din București, devenind director general al Muzeului Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», care anual adună aproape 900 de mii de vizitatori români și străini. În tot acest timp, muzeul în aer liber din Capitală a devenit un loc unde atât copiii, cât și adulții învață în mod practic tradițiile românilor, prin intermediul programelor de educație muzeală, al târgurilor și al evenimentelor organizate cu succes sub egida muzeului. Încă de la înființarea Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, doamna Popoiu a adus o contribuție importantă conținutului materialelor media din domeniul social-cultural și religios, devenind astfel un colaborator și un susținător fidel al activității jurnaliștilor din cadrul centrului“, a precizat directorul TRINITAS TV, Ciprian Olinici. Din anul 2015, Paulina Popoiu a început o colaborare cu televiziunea Patriarhiei Române şi astfel a luat naştere emisiunea „Magazin folcloric“. Prezența sa în cadrul producțiilor radio-tv, dar și în paginile publicațiilor Centrului de Presă al Patriarhiei Române îmbogățește de fiecare dată conținutul editorial cu informații din domeniile etnologiei, etnografiei, dar mai ales al culturii populare românești, devenind astfel o sursă sigură de informare pentru publicul iubitor de frumos.

Alex Ştefănescu, critic literar

„Bucovinean, dar născut în Lugoj, acolo unde s-au stabilit pentru o perioadă părinții săi, a urmat la Suceava școala primară și liceul, între anii 1954 și 1965. Devine licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București în 1970, iar anii următori îi dedică publicisticii. Se consacră ca un harnic și omniprezent publicist, cu numeroase articole în reviste și ziare. După anul 1990 își va lega numele de cel al prestigioasei reviste «România literară», pe care o va sluji timp de două decenii. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1977, după volumul de critică literară «Preludiu», publică volume de mare interes, care se epuizează mereu din librării (...). Domnul Alex Ștefănescu este una dintre prezențele constante ale emisiunilor culturale, atât la radio, cât și la televiziune. Pe lângă miile de articole scrise în toată activitatea și cele 20 de cărți, programele realizate pentru mai multe televiziuni i-au adus de asemenea recunoașterea publică, prin premiile Asociației Profesioniștilor de Televiziune, din anii 2004 și 2008”, a spus Ciprian Olinici, consilier patriarhal. Din anul 2018, Alex Ștefănescu a început colaborarea cu televiziunea Patriarhiei Române, TRINITAS TV, prin realizarea periodică a unei rubrici de critică literară, intitulată „100 de semnături”. Emisiunea a fost dedicată celor mai importante nume din literatura noastră, la împlinirea celor 100 de ani de la realizarea Marii Uniri. În Anul omagial 2019, Alex Ștefănescu a continuat, prin emisiunea „Pagini despre satul românesc”, incursiunea către înțelegerea satului românesc descris în creațiile literare ale lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga sau Octavian Goga, dar și în cele ale lui Marin Preda, Ioan Alexandru sau Grigore Vieru.

Pr. Constantin Vânătoru, cercetător ştiinţific, inventator şi doctor în horticultură

„Pr. dr. ing. Constantin Vânătoru, cercetător ştiinţific gradul 1, slujeşte de 24 de ani la Catedrala Voievodală «Adormirea Maicii Domnului» din Buzău şi activează în cercetarea ştiințifică românească de 34 de ani, ocupând de-a lungul timpului diferite funcţii de conducere. Preocupările principale legate de cercetarea ştiinţifică sunt reabilitarea speciilor româneşti vechi, neglijate în cultură, obţinerea de creaţii biologice competitive valoroase şi aclimatizarea de noi specii horticole care nu au fost niciodată cultivate în România. A obţinut până în prezent peste 40 de certificate de omologare şi brevete de invenţie, având un număr mare de brevete în curs de omologare. A elaborat şi publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice, atât în ţară, cât şi în străinătate, dintre care 30 de lucrări ISI, cea mai înaltă cotaţie ştiinţifică. A publicat 12 cărţi de specialitate şi are în curs de publicare primul Tratat de legumicultură specială din România. În prezent conduce un proiect de importanţă majoră pentru securitatea şi siguranţa alimentară a României: înfiinţarea Băncii de Conservare a Resurselor Genetice Vegetale la Buzău. Până în prezent au fost parcurse două etape, s-au elaborat legea, actul normativ de înfiinţare şi s-au obţinut terenuri pentru realizarea acestui obiectiv. Este membru a numeroase foruri ştiinţifice şi asociaţii profesionale naţionale şi internaţionale, membru corespondent al ASAS (Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti) şi reprezintă România la cel mai înalt for ştiinţific pentru horticultură din lume, ISHS (Societatea Internaţională a Horticultorilor)”, a spus Ciprian Olinici.