La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Sfânta Cuvioasă Parascheva cinstită de bănăţeni
De sărbătoarea Cuvioasei Parascheva, ierarhii Mitropoliei Banatului au fost prezenţi în mijlocul aşezămintelor monahale bănăţene ocrotite de sfânta maică din cetatea Iaşilor. Cu acest prilej, au fost săvârşite Liturghii arhiereşti la Mănăstirea Dobreşti, la Schitul Bodrogu Nou şi la Mănăstirea Nera.
Mănăstirea Dobreşti din Arhiepiscopia Timişoarei şi-a serbat la 14 octombrie hramul principal. Cu acest prilej, credincioşi din întreg Banatul şi-au îndreptat paşii spre mănăstirea ocrotită de Sfânta Cuvioasă Parascheva şi ctitorită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, originar de pe aceste meleaguri timişene. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie de hram a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi din cuprinsul eparhiei, precum şi delegaţi din partea mai multor eparhii din zona de vest a ţării. La slujbă au luat parte numeroşi credincioşi din zonă, pelerini, monahi şi monahii, profesori şi elevi de la şcoala din comună, dar şi oficialităţi locale şi judeţene. Aceştia au avut posibilitatea în timpul Sfintei Liturghii să se închine la veşmântul care a acoperit moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, dăruit de ctitorul mănăstirii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe vremea când era Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Veşmântul este aşezat într-o raclă din lemn de stejar, pe care este sculptat chipul Sfintei Cuvioase Parascheva încadrat de motive florale. Răspunsurile liturgice au fost date antifonic de un grup de monahi de la Mănăstirea Sihăstria din Moldova şi de Corala „Epifania“ a protopopiatelor din Timişoara, formată din preoţi, diaconi şi cântăreţi bisericeşti. În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul l-a hirotonit în treapta preoţiei pe diaconul Cristian Bogdan Laichici, numit pe seama Parohiei Şanoviţa, Protopopiatul Lugoj. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de către pr. Ionel Popescu, vicar-administrativ al Arhiepiscopiei Timişoarei. După slujbă, Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul a adresat un cuvânt de binecuvântare pentru credincioşii veniţi în număr mare la hramul sfintei mănăstiri, precum şi îndemnul de a urma vieţii pilduitoare a Sfintei Cuvioase Parascheva, care, din fragedă pruncie, şi-a împodobit sufletul curat şi neprihănit cu cele mai alese virtuţi.
Mănăstirea Dobreşti a luat fiinţă în 9 iulie 2003 la iniţiativa şi stăruinţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), originar din Dobreşti. Locul pe care se construieşte biserica aşezământului a fost sfinţit la 23 octombrie 2005. În prezent, lucrările de construcţie a bisericii sunt în prag de finalizare, fiind executate tencuielile interioare şi exterioare, iar corpul de chilii destinat obştii şi pelerinilor este în curs de edificare. Din punct de vedere arhitectonic, sfântul locaş se înscrie în stilul bisericilor ortodoxe din Moldova, ctitorite de vrednicul domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt. Din încredinţarea Preafericitului Părinte Daniel, Mănăstirea Dobreşti îi are ca ocrotitori pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul şi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.
Târnosire de biserică la Schitul Bodrogul Vechi
În Arhiepiscopia Aradului, nu mai puţin de 17 locaşuri de cult şi-au sărbătorit la 14 octombrie patronul spiritual, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. În mod deosebit, slăvitul praznic a fost cinstit de arădeni la schitul de maici Bodrogul Vechi, din apropierea renumitei mănăstiri de la Hodoş-Bodrog. Aici, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, înconjurat de un sobor de 14 preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba de târnosire a noii biserici mănăstireşti, construită din lemn în stil maramureşean. Din sobor au făcut parte arhim. Nestor Iovan, stareţul Mănăstirii Hodoş-Bodrog, protos. Teodor Vid, consilier administrativ-bisericesc şi exarh, protos. Iustin Popovici - consilier cultural, pr. Flavius Petcuţ - protopopul Aradului. După oficierea slujbei de târnosire, chiriarhul a săvârşit slujba Sfintei Liturghii în pridvorul paraclisului de iarnă, iar la momentul rânduit a rostit un cuvânt de învăţătură, luând ca temei viaţa Sfintei Parascheva. Înaltpreasfinţia Sa a arătat cum cinstirea de către Biserică grăieşte despre mulţimea darurilor pe care credincioşii rugători le dobândesc prin mijlocirea acesteia. Ca manifestare a evlaviei este şi înălţarea de biserici sub ocrotirea ei, între care numărăm cu cinste şi pe cea târnosită acum şi care dovedeşte puterea unei tradiţii respectate în unitatea întregii Ortodoxii. În cadrul cuvântului de învăţătură, chiriarhul a amintit faptul că acest schit de monahii se bucură de o înzestrare cu un veşmânt care a acoperit moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, primit în dar pentru credincioşii din acest colţ de ţară de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe vremea când arhipăstorea Mitropolia Moldovei. Credincioşii, veniţi în număr mare la praznic, potrivit tradiţiei de la târnosirea bisericii, au avut posibilitatea de-a intra în Sfântul Altar şi a se închina înaintea Sfintei Mese. Părintele stareţ Nestor Iovan a mulţumit chiriarhului pentru această mare binecuvântare, amintind şi faptul că este cel de-al 21-lea altar mănăstiresc sfinţit de Înaltpreasfinţia Sa, din anul în care a fost instalat Episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului, şi mai apoi Arhiepiscop al Aradului, până în prezent. La ieşirea din biserică, pelerinii prezenţi au primit din partea obştii cozonac şi colivă.
Sfânta Cuvioasă Parascheva cinstită la Mănăstirea Nera
La sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, mulţime de credincioşi au participat la hramul Mănăstirii Nera din judeţul Caraş-Severin. Din încredinţarea Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de către părintele arhimandrit Constantin Timiş, vicar administrativ, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul Sfintei Liturghii, la momentul potrivit, foarte mulţi dintre credincioşi s-au împărtăşit cu Trupul şi Sângele Mântuitorului. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Ethos“ al Episcopiei Caransebeşului. În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor, părintele arhimandrit a transmis binecuvântarea Preasfinţitului Lucian şi a vorbit despre Sfânta Parascheva ca model de viaţă sfântă: „Pentru noi, cei de astăzi, Cuvioasa Parascheva rămâne un model al sfinţeniei şi suntem încredinţaţi că toţi aceia care îi urmăm sfatul ne îmbogăţim cu sfintele virtuţi. Prin sfintele sale moaşte, Sfânta Parascheva ne arată că buna osteneală este răsplătită de Dumnezeu“, a arătat părintele vicar Constantin Timiş. Mănăstirea Nera, pusă de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Parascheva, se află la 20 km de Oraviţa, în Munţii Locvei, în apropierea localităţii Sasca Montană, pe malul stâng al râului Nera. Principalul ctitor al aşezământului monahal este domnul dr. Pavel Chirilă, fost director al Asociaţiei Christiana din Bucureşti. În prezent, mănăstirea găzduieşte peste 80 de călugăriţe. Pe lângă activitatea gospodărească, obştea mănăstirii a iniţiat, cu binecuvântarea chiriarhului, un proiect social ce prevede construirea unui azil pentru bătrâni. În mănăstire se prepară şi produse naturiste pentru tratarea unor afecţiuni trupeşti, dar şi pentru consum alimentar. Produsele naturiste (ceaiuri, tincturi, alimente) sunt comercializate în magazinul mănăstirii şi în toate magazinele bisericeşti ale Episcopiei Caransebeşului. Mănăstirea are o frumoasă bibliotecă, ateliere de pictură, de litografie, de croitorie şi de sculptură în lemn.