La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a adresat celor prezenți un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre minunea înmulțirii pâinilor și peștilor, arătând logica pedagogiei divine care pregătește pe om pentru primirea tainei, precum și momentul instituirii misiunii sociale a Bisericii: „Astăzi Îl vedem pe Hristos Domnul înmulțind pâinile, după ce mai întâi a vestit cuvântul Evangheliei celor cinci mii de bărbați, precum și femeilor și copiilor care se regăseau în pustiul Betsaidei, și a vindecat rănile celor bolnavi. Deși accentul Evangheliei nu este pus pe vindecarea bolnavilor, noi remarcăm faptul că în pedagogia Sa, Hristos mai întâi adresează cuvântul Său, apoi vindecă pe bolnavi și în final hrănește mulțimea. Aceste etape ne îndeamnă să înțelegem profunzimea mesajului evanghelic și al lucrării lui Dumnezeu în lume. Locul în care Hristos săvârșește această minune era pustiu, adică un loc în care pietrele și nisipul se încarcă de căldură, fiind lipsit de rod, de vegetație, imagine ce ne conduce cu mintea la vidul spiritual. Atunci când ne regăsim în mijlocul pustiului, unde soarele este dogoritor, iar nivelul solului atinge temperaturi de 70 de grade, este insuportabil să trăim, și doar Dumnezeu este Cel ce poate să ne ocrotească, așa cum ne ajută să răzbatem prin necazurile vieții”.
Totodată, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre faptul că în pustiul Betsaidei înmulțirea pâinilor și peștilor a fost o prefigurare a universului euharistic, iar credincioșii care participă la Sfânta Liturghie prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului își transfigurează întreaga ființă, devenind fii ai lui Dumnezeu după har.
La final, părintele arhimandrit Nicodim Bițic, consilier eparhial și duhovnic al obștii monahale de la Itești, în numele maicilor și al preoților slujitori, a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim pentru sprijinul pe care de-a lungul a zece ani l-a oferit în vederea ctitoririi acestui așezământ monahal închinat Sfinților și Dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana.
În șirul Utreniilor cu rânduială specială cunoscute în practica liturgică drept „denii”, în seara de joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri a avut loc cel de-al cincilea popas de rugăciune smerită. Sfânta slujbă cunoscută în popor ca „Denia celor 12 Evanghelii” a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici.
Săptămâna Sfintelor Pătimiri (28 aprilie - 5 mai 2024) a fost trăită cu bucurie duhovnicească și de către românii ortodocși din Ungaria, care, potrivit tradiției străbune și rânduielii din Biserica
Staționarul 2 al Spitalului Județean de Urgență Reșița a îmbrăcat haine de sărbătoare luni, 29 aprilie. În ultima perioadă a fost amenajat în totalitate paraclisul din incinta acestei unități medicale,
În inima Lugojului s-a desfășurat o sărbătoare a sunetului și a sufletului: Festivalul „Glas dă toacă la Logoj”, ediția a doua. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul
Duminica a 6-a din Post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 Înainte de Paşti cu şase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar
În vremea aceea erau duşi şi alţii, doi făcători de rele, ca să-i omoare împreună cu El. Şi când au ajuns la locul ce se cheamă al Căpăţânii, L-au răstignit acolo pe El şi pe făcătorii de rele,
Fraţilor, având îndrăzneală, să intrăm în Sfânta Sfintelor, prin sângele lui Iisus, pe calea cea nouă şi vie pe care pentru noi a înnoit-o, prin catapeteasmă, adică prin trupul Său, și având mare preot
Sfântul Irodion s-a născut în 1821 la Bucureşti, primind la botez numele de Ioan. Auzind de faima Mănăstirii Cernica, s-a dus acolo să-l întâlnească pe Sfântul stareţ Calinic. Cu
Sf. Teodor Studitul, Cateheza 73, Catehezele mici, Doxologia, Iași, 2018, pp. 297-299 Frați și părinți, amintindu-ne Pătimirile Domnului nostru Iisus Hristos, pururea ne străpungem sufletul, dar mai ales
Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, anticipând învierea noastră, face legătura între imanent şi transcendent, între cele de aici şi cele de dincolo, între locul în care suntem şi cel în care suntem
Omul a fost creat liber de Dumnezeu, libertatea ţinând de chipul lui Dumnezeu imprimat în el. Libertatea omului era dorită a se exprima neîngrădită în câmpul binelui, spre a face din el un creator cu
Dacă Hristos n-a înviat, spune marele Pavel, zadarnică este credința voastră (Corinteni I 15, 17). Nu degeaba diavolul se dă peste cap să ne convingă că Lumina Sfântă care se coboară în Sâmbăta Mare
