De sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în biserică, joi, 21 noiembrie, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a slujit la hramul Mănăstirii Peștera din
Sfânta Muceniţă Tatiana cinstită în Cetatea Băniei
În fiecare an, la 12 ianuarie, Sfânta Muceniţă Tatiana diaconiţa este sărbătorită în mod deosebit la Craiova, în Catedrala mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“, care adăposteşte o parte din sfintele sale moaşte, alături de cele ale Sfinţilor Nifon, Serghie şi Vah. Momentele liturgice dedicate prăznuirii sfintei vor începe din această seară, când sfintele sale moaşte vor fi purtate în procesiune în jurul Catedralei mitropolitane.
Credincioşii craioveni vor întâmpina din această seară praznicul Sfintei Muceniţe Tatiana, al cărei cinstit cap se află adăpostit în Catedrala mitropolitană. Astfel, în sfântul lăcaş se va săvârşi slujba Vecerniei unită cu Litia, de la ora 17:00. După rânduială, credincioşii şi părinţii slujitori vor ieşi în procesiune împrejurul sfântului lăcaş de închinare, purtând racla în care sunt aşezate moaştele sfintei muceniţe şi ale Sfinţilor Nifon, Serghie şi Vah. Duminică, 12 ianuarie, în ziua de prăznuire a Sfintei Tatiana, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie vor fi date de Grupul psaltic „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“ al Catedralei mitropolitane, condus de prof. Victor Şapcă.
Diaconiţa care a refuzat să slujească idolilor
Sfânta Muceniţă Tatiana diaconiţa, pe care Biserica noastră o pomeneşte astăzi, s-a născut în Roma veche, într-o familie nobilă, dar care cunoscuse credinţa creştină şi o păstra în taină din cauza persecuţiilor împăratului roman Antonim Eliogabal (218-222), renumit pentru fărădelegile sale. Tatăl Sfintei Tatiana fusese de trei ori consul, însă era creştin binecredincios şi temător de Dumnezeu, păzind în taină credinţa cea dreaptă, pe care a împărtăşit-o şi fiicei sale. După moartea persecutorului Antonim, pe tronul Romei a urcat tânărul împărat Alexandru Sever (223-235). Avea doar 16 ani când a ajuns la domnie. Mama sa, Mammea, era creştină, de la ea învăţând să-L cinstească pe Hristos, însă nu cu dreaptă credinţă, acceptând şi cultul zeilor, în palatul său găsindu-se, pe lângă chipul lui Hristos, şi statuile zeilor Apolo şi Orfeu, dar şi imaginea lui Avraam, cel din legea veche. Alexandru, deşi nu-i prigonea pe creştini, ca cel născut din maică creştină, era amăgit de antipaţii săi, care făceau mult rău celor ce-L cinsteau pe Hristos. Pentru râvna cu care slujea Biserica, Sfânta Muceniţă Tatiana a suferit martiriul în timpul acestui împărat, refuzând să jertfească idolilor.
Moaştele Sfintei Tatiana la Craiova
Moaştele Sfintei Tatiana au fost aduse în ţara noastră de la Constantinopol de către boierii Craioveşti, după anul 1453. Ele au fost aşezate iniţial la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vâlcea. De aici au fost mutate de către Sfântul Voievod Neagoe Basarab la Biserica Domnească din Curtea de Argeş. După reorganizarea Mitropoliei Olteniei, la începutul anilor 1950, capul sfintei a fost adus la Catedrala mitropolitană din Craiova, unde se găseşte şi astăzi spre cinstire şi închinare, alături de moaştele Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah şi de cele ale Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului.