De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Sfântul Ioan Botezătorul cinstit de ardeleni
La sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica Ortodoxă îl cinsteşte pe proorocul care L-a botezat pe Mântuitorul Iisus Hristos în apele Iordanului, moment în care Sfânta Treime S-a arătat oamenilor. Sfântul Ioan Botezătorul este, după cuvintele Mântuitorului, cel mai mare om născut din femeie, model de sfinţenie pentru toţi oamenii.
Azi, 7 ianuarie, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, oficiază Sfânta Liturghie la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din municipiul Făgăraş, judeţul Braşov.
Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, oficiază Sfânta Liturghie la Parohia „Sfântul Nectarie“ din Dej. După Sfânta Liturghie, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei îl va instala în funcţia de protopop al Protopopiatului Dej pe părintele Ioan Buftea.
Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, oficiază Sfânta Liturghie la Mănăstirea Recea, din judeţul Mureş.
Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, oficiază Sfânta Liturghie la Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Oradea.
Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, va săvârşi Sfânta Liturghie în paraclisul „Sfântul Evanghelist Luca“ de la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului.
Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, oficiază Sfânta Liturghie la biserica cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul“, Parohia Sălişte II, Protopopiatul Sălişte.
Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, oficiază Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul“ de la Scărişoara Nouă, judeţul Satu Mare.
Hramuri de Sfântul Ioan Botezătorul
Numeroase locaşuri de cult din zona Transilvaniei, biserici parohiale, mănăstiri şi schituri se află sub ocrotirea Sfântului Ioan Botezătorul. Între acestea se numără Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul“ din staţiunea Poiana Braşov, judeţul Braşov, Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul“ (Radu Negru) din comuna Lisa, satul Breaza, judeţul Braşov. Azi este hram şi la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul“ din comuna Valea Popii-Mirceşti, judeţul Alba. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1937, în apropiere de reşedinţa episcopală. În 1994 mănăstirea a fost mutată în localitatea Valea Popii-Mirceşti. Tot în Arhiepiscopia Alba Iuliei, îşi serbează hramul şi biserica mică a Mănăstirii Remetea, judeţul Alba.
Printre cele mai cunoscute mănăstiri închinate Sfântului Ioan Botezătorul din Arhiepiscopia Alba Iuliei este Mănăstirea Recea, judeţul Mureş, unde este stareţă stavrofora Cristina Chichernea. În acest loc s-a nevoit peste 15 ani vrednicul de pomenire părinte Ioan Iovan, trecut la Domnul în 2008.
„Mănăstirea Recea a luat fiinţă în anul 1991. Am găsit aici o bisericuţă şi o clădire administrativă, ambele în fază primară de execuţie. Pentru asigurarea unor condiţii normale de viaţă, precum şi pentru desfăşurarea unei activităţi spirituale am trecut în scurt timp la finalizarea şi finisarea spaţiului construit. În anul 1992 am construit altarul de vară şi o clopotniţă în stil rustic românesc. În paralel am amenajat un arhondaric şi o gospodărie anexă. În perioada 1993-1995 s-au construit stăreţia, corpul de chilii şi o casă de oaspeţi. Între 1995-1996 s-a construit biserica mare, pictată ulterior între 1999-2003 în mozaic de Murano. A fost sfinţită în anul 2003 de vrednicii de pomenire Patriarhii Teoctist şi Petru al Alexandriei. În anul 1997 s-a construit muzeul pe două nivele, în care se pot vedea costume populare româneşti, icoane şi cărţi liturgice vechi. Ultima clădire construită între anii 2008-2010 este biblioteca, cu două nivele şi subsol, unde este depozitul de carte. La primul nivel se află sala de lectură, iar la etaj o sală de conferinţe“, a precizat stareţa Cristina Chichernea.
Hramuri la Cluj-Napoca
De asemenea, în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, sunt numeroase lăcaşuri de cult cu hamul Sfântului Ioan Botezătorul, între care se află şi Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Cluj-Napoca de pe strada Fabricii. Parohia a fost înfiinţată în 1937, odată cu construirea unei capele în incinta şcolii „Ioan Agârbiceanu“. La subsolul bisericii funcţionează de peste cinci ani un cabinet de asistenţă socială, care oferă ajutor financiar şi moral pentru zeci de familii sărace din cuprinsul parohiei.
Credincioşii din Parohia Borhanci, judeţul Cluj, îşi sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Ioan Botezătorul, în noua biserică. Construcţia noii biserici a început în 2008 şi a fost finalizată în 2012, când a fost sfinţită de IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei.
Biserica „Soborul Sfântului Ioan Botezătorul“ din Parohia Năsăud III a fost construită între anii 2003-2006. Pr. paroh Ovidiu Sermeşan a slujit prima Liturghie în ajunul Naşterii Domnului din 2006, iar în 21 septembrie 2008 vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania a târnosit biserica.