Duminică, 29 august, Biserica Ortodoxă a făcut pomenirea Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan, Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, în care a reliefat nevoinţele pustniceşti şi chemările de Proroc, Înaintemergător şi Botezător ale Sfântului Ioan, subliniind faptul că el este un model pentru monahi prin viaţa sa austeră.
Patriarhul României a arătat faptul că Botezătorul Ioan este un sfânt cu o cinstire aparte în cultul Bisericii Ortodoxe, mai ales în rândul poporului nostru: „Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai populari sfinţi ai Bisericii noastre, iar dintre românii care au primit nume de sfinţi, cei mai numeroşi poartă numele Sfântului Ioan. Potrivit cuvintelor Mântuitorului, Sfântul Ioan Botezătorul este «cel mai mare om născut din femeie». De aceea, Biserica Ortodoxă i-a consacrat şase zile de pomenire. Trei zile sunt înscrise în calendar cu cruce roşie: Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, la 7 ianuarie; sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, la 24 iunie; 29 august, când se face pomenirea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul. Pe lângă acestea, se mai află trei zile de pomenire, înscrise în calendar cu negru: 23 septembrie, când este sărbătorită zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul; 24 februarie, când se face pomenirea primei şi celei de a doua aflări a capului Sfântului Ioan; 25 mai, când este pomenită a treia şi ultima aflare a capului Botezătorului Domnului”.
Proroc, Înaintemergător şi Botezător al Domnului
În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a detaliat motivele pentru care Sfântul Ioan se bucură de o cinstire deosebită în Biserica Ortodoxă, evidenţiind cele trei chemări ale sale, de Proroc, Înaintemergător şi Botezător al Mântuitorului Hristos. „Aceste şase zile de pomenire înscrise în calendar ne arată că Sfântul Ioan este mult cinstit pentru că a fost ales de Dumnezeu să fie Înaintemergător al Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar şi Botezător al Său, când el L-a mărturisit pe Iisus din Nazaret ca fiind Mesia, Fiul lui Dumnezeu, Cel care ridică păcatul lumii şi Cel care va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. Sfântul Ioan este numit de Biserica noastră astfel: «Slăvitul şi Sfântul Proroc, Înaintemergător şi Botezător al Domnului». Încă din Vechiul Testament, prorocii Isaia şi Maleahi au prezis venirea lui Ioan Botezătorul în lume, ca Înaintemergător al Domnului. Prorocul Isaia spune că el este cel care strigă în pustie zicând: «Pregătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui». Prorocul Maleahi îl prezintă profetic pe Sfântul Ioan ca fiind un înger care merge înaintea feţei Domnului. Este important de reţinut că Domnul Dumnezeu zice: «Voi trimite pe îngerul Meu înaintea feţei Mele». Nu a zis: «Înaintea Mea», pentru că faţa sau chipul lui Dumnezeu este Fiul, Care urma să Se întrupeze. Deci, el urma să fie un înger trimis înaintea venirii Fiului lui Dumnezeu. Vedem astfel că Sfântul Ioan face parte din planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii. El însuşi are conștiința unei misiuni, anume că a fost trimis să boteze în Iordan, pentru ca mulţimile să vină la el, scopul chemării la pocăinţă a oamenilor şi al botezării lor în Iordan fiind arătarea în faţa mulţimilor a lui Iisus ca fiind Mesia, Unsul lui Dumnezeu. Astfel, numele de «Botezătorul» vine din faptul că el a botezat o mulţime de oameni, dar mai ales pentru că L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului, când S-a arătat Sfânta Treime. Sfântul Ioan spunea că el nu este vrednic să dezlege cureaua încălţămintelor Celui care vine după el şi că Iisus va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc, prin aceasta prorocind că Duhul Sfânt va veni asupra ucenicilor lui Iisus în chip de limbi de foc. A prorocit, de asemenea, că Hristos Se va jertfi la sărbătoarea Paştilor evreilor. De aceea a zis: «Iată, Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii». Mielul se jertfea la sărbătoarea Paştilor. Mântuitorul Hristos a fost Mielul lui Dumnezeu, prefigurat din Vechiul Testament până în ziua jertfirii Sale pe Cruce. Astfel a instituit Paştile cele noi prin Sfânta şi Dumnezeiasca Euharistie. Deci, Sfântul Ioan Botezătorul intră în această lucrare tainică a lui Dumnezeu de pregătire a lumii pentru venirea lui Mesia”, a spus Preafericirea Sa.
Sfântul Ioan Botezătorul, model al monahilor creştini
În încheiere, Patriarhul României a subliniat faptul că Sfântul Ioan Botezătorul este, prin viaţa şi nevoinţa sa, model al monahismului ascetic. „Sfintele Evanghelii ne spun că Sfântul Ioan avea înfăţişare de ascet, de om al rugăciunii, al postului, al nevoinţelor. Era îmbrăcat în haină de păr aspru, de cămilă, era încins cu o curea şi se hrănea cu miere sălbatică şi lăcuste. Astfel, Sfântul Ioan era un ascet, chip al monahilor sihaştri de mai târziu, un om al înfrânării, al fecioriei. La 30 de ani, când, după Legea lui Moise, se permitea unui tânăr să vorbească în public, el a mers în pustia Iordanului şi a început să propovăduiască pocăinţa. Pocăinţa sa era una de îndreptare morală a oamenilor. El îndemna la o viaţă duhovnicească, morală, predica sa fiind, deodată, spirituală şi socială. Sfântul Ioan Botezătorul este cinstit în ziua tăierii capului cu post, chiar dacă sărbătoarea este anul acesta duminica, pentru că Biserica doreşte să scoată în evidenţă faptul că mâncarea şi băutura prea multă pot duce la violenţă, la decizii necumpătate, chiar crime”, a evidenţiat Preafericirea Sa.
.jpg)
