Sfântul Ioan Botezătorul va fi cinstit în parohii şi mănăstiri

▲ În ziua de 24 iunie, creştinătatea prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul ▲ Cu această ocazie, mai multe parohii şi mănăstiri îşi serbează hramul ▲ Potrivit tradiţiei, la Suceva are loc pelerinajul la moaştele Sfântului Ioan cel Nou ▲ Mâine, racla cu moaştele sfântului va fi purtată în pelerinaj pe străzile Sucevei ▲

Creştinătatea cinsteşte mâine, 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, profetul care a unit Vechiul Testament cu Noul Testament şi pe care Iisus l-a numit cel mai mare om născut din femeie. Cu această ocazie, mai multe parohii sau mănăstiri îşi serbează hramul. În Iaşi, o singură parohie va sărbători mâine primul hram. Parohia „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“, „Sf. Ier. Dosoftei, mitropolitul Moldovei“ şi „Sf. Lucia“ din cartierul I. C. Brătianu (Bucium), Protopopiatul Iaşi 2, a fost înfiinţată în decembrie 2006. Încă nu s-a sfinţit locul pentru construcţia noii biserici, însă parohia păstorită de părintele Aurel Mărgineanu va serba anul acesta hramul. Astfel, ziua de 24 iunie va începe la ora 8.30 cu Sfânta Liturghie oficiată în Biserica „Schimbarea la Faţă“ de lângă Spitalul de Psihiatrie Socola (cea mai apropiată biserică de centrul nou înfiinţatei parohii), iar după-amiază, de la ora 17.00, pe platforma de la intrarea în cartierul de vile Bucium, un sobor de preoţi va săvârşi slujba de sfinţire a apei, după care se va sfinţi icoana hramului. După acest moment, soborul de preoţi, împreună cu credincioşii care vor participa la eveniment, va urca în procesiune la locul destinat construcţiei bisericii, unde se va săvârşi Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul. Mâine îşi serbează cel de-al doilea hram şi parohia „Sf. Antonie cel Mare“ din cartierul Nicolina (Protopopiatul Iaşi 2).

Sărbătoare la Schitul Sihla şi Icoana Veche

Biserici cu hramul „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“ mai sunt la Boroseşti (Protopopiatul Iaşi 2), Ruşi (Protopopiatul Hârlău), Tătărăşeni (Protopopiatul Darabani); Costişa 2 (Protopopiatul Roznov).

De asemenea, mâine este hram la Schitul Sihla din judeţul Neamţ. „Viaţă călugărească în această regiune a existat încă din secolul al XV-lea, când monahi de la Mănăstirile Neamţ şi Agapia pustniceau aici. Aşezarea monahală a fost înfiinţată în secolul al XIII-lea, atunci când a fost ridicată şi biserica mare care poartă hramul «Naşterea Sf. Ioan Botezătorul»“, ne-a declarat exarhul cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, arhim. Timotei Aioanei. În apropierea schitului se află peştera în care a vieţuit ca pustnică Sfânta Teodora de la Sihla. Cu ocazia hramului, sute de credincioşi sunt aşteptaţi la Sihla. În judeţul Neamţ mai este mâine sărbătoare la Schitul Icoana Veche. La 24 iunie îşi serbează hramul şi Mănăstirea Gorovei din judeţul Botoşani. Această mănăstire a fost construită în secolul al XVIII-lea, în urma viziunii unui călugăr.

▲ Sărbătoare mare „acasă“ la Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava

În preajma zilei de 24 iunie, Suceava se pregăteşte de sărbătoare. Deşi Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1950 generalizarea cultului Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, cu data de pomenire 2 iunie, evlavia populară a consacrat ziua de 24 iunie pentru sărbătorirea ocrotitorului oraşului. „Eu sunt de la Suceava, iar la 24 iunie, de Sânziene, este hramul Mănăstirii «Sf. Ioan cel Nou» şi e mare sărbătoare la noi în zonă. Se merge la biserică, e hram frumos, lumea merge la slujbă. Vin oameni din toată ţara“, ne-a spus Nelu Constantinescu, de 54 de ani.

Hramul Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou“ din Suceava constituie prilej de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioşi din toate părţile ţării, precum şi din Basarabia, atât în ziua hramului, cât şi în alte zile. An de an, mii de credincioşi sosesc la Suceava pentru a se ruga moaştelor Sfântului Ioan cel Nou.

„Cea mai veche dintre ziele de cinstire a slăvitului mucenic Ioan cel Nou de la Suceava este 24 iunie. Aceasta sărbătoare este amintită încă de la mutarea moaştelor din biserica Mirăuţilor, în anul 1859, în Biserica «Sf. Ioan cel Nou». Atât în trecut, cât şi astăzi se petrec nenumărate minuni la racla sfântului, astfel încât evlavia credincioşilor faţă de Sf. Ioan cel Nou nu are margini“, ne-a spus consilierul cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, pr. Dragoş Buta.

Racla cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou a fost scoasă astăzi la ora 5.30 din biserică, fiind aşezată spre închinare pe un loc special amenajat în curtea mănăstirii. După-amiază, la ora 18.00, Înalt Prea Sfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi - consilieri şi inspectori ai Centrului Eparhial Suceava, protopopi şi alţi invitaţi -, va săvârşi lângă racla cu moaştele Sf. Ioan cel Nou slujba Privegherii. Mâine, de la ora 6.00 pe scena din curtea mănăstirii se vor săvârşi slujba de sfinţire a apei, Taina Sfântului Maslu, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul şi al Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava şi Ceasurile, după care IPS Arhiepiscop Pimen, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, va oficia Sfânta Liturghie. În jurul amiezii, soborul şi sutele de pelerini veniţi din toate părţile vor pleca în tradiţionalul pelerinaj cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou prin oraşul Suceava. La fiecare biserică din Suceava se va face oprire pentru scurte momente liturgice. Moaştele Sfântului Ioan cel Nou vor rămâne afară, în curtea mănăstirii până când fiecare credincios venit la hram va ajunge să se închine.

Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou“ de la Suceava a fost ctitorită în anul 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Biserica mănăstirii este renumită datorită arhitecturii, dar şi picturii sale. Sfântul lăcaş adăposteşte depozitul de carte românească din judeţul Suceava.