Sfântul Ioan Gură de Aur, model al păstorilor de suflete

Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului şi-a serbat ieri, 13 noiembrie, unul din cele trei hramuri: „Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului“. Cu acest prilej, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, iar la final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură.

Serbarea hramului la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului a debutat miercuri, 12 noiembrie, cu slujba Privegherii, iar a doua zi au fost săvârşite Acatistul Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, Ceasurile şi Sfânta Liturghie, la care au participat numeroşi mare de credincioşi. După ce a zugrăvit în cuvântul său cele mai reprezentative momente din viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur, Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat că Sfântul Ioan a fost un mare apărător al dreptei credinţe, un mare dascăl al pocăinţei şi al îndreptării vieţii creştine şi un mare avocat al demnităţii umane, apărător al săracilor, văduvelor şi orfanilor. „Sfântul Ioan Gură de Aur a arătat legătura dintre Liturghie şi Filantropie, dintre iubirea lui Hristos pentru lume şi iubirea pe care Biserica trebuie să o arate faţă de oamenii aflaţi în situaţii dificile. Ca mare apărător al dreptei credinţe, el a luptat împotriva ereziei lui Arie, adepţilor acestei erezii şi împotriva adepţilor ereziei lui Macedonie pnevmatomahul. Pnevmatomahii, adică luptătorii împotriva Duhului Sfânt, erau cei care nu mărturiseau egalitatea, deofiinţimea, aceeaşi putere şi aceeaşi slavă a Sfântului Duh, împreună cu Tatăl şi cu Fiul. Mai târziu a luptat şi împotriva lui Eunomie, care învăţa că fiinţa divină poate fi cunoscută direct de către oameni. Sfântul Ioan Gură de Aur nu doar a apărat credinţa ortodoxă, ci a şi răspândit-o în timpul slujirii sale ca Arhiepiscop al Constantinopolului“, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a explicat că Sfântul Ioan Gură de Aur a arătat, prin scrierile sale, că pocăinţa este marele dar al iertării păcatelor săvârşite de om după primirea Botezului şi, de aceea, el a fost numit şi dascăl al pocăinţei. „Sfântul Ioan Gură de Aur doreşte îndreptarea oamenilor; el se luptă ca să scape din lanţurile şi din tirania patimilor pe oameni. El a îndemnat pe oameni să-i ajute pe cei săraci, pentru că în omul sărac este prezent Hristos, ca şi în Sfânta Euharistie. De aceea, el vede legătura între taina lui Hristos prezent în potir şi taina lui Hristos prezent în omul bolnav, sărac şi necăjit. El arată în modul cel mai profund legătura dintre viaţa liturgică sacramentală şi activitatea filantropică socială a Bisericii. În privinţa sfintelor canoane, Sfântul Ioan Gură de Aur nu a fost atât de strict, ci a spus că nu îl interesează numărul anilor de canon, ci vindecarea bolii, căci dacă rana s-a vindecat, la ce mai foloseşte bandajul? Astfel, canonul este un bandaj, un pansament, până când rana din suflet, pricinuită de păcat, se vindecă. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur este model al păstorilor de suflete“, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

La final, Preafericirea Sa l-a hirotesit întru arhidiacon pe părintele diacon Ioan Dragomir, consilier patriarhal în cadrul Cabinetului Patriarhal, pe seama Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului. De asemenea, Preafericirea Sa le-a oferit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru clerici părintelui arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar patriarhal şi coordonatorul Cabinetului Patriarhal, şi părintelui arhimandrit Ciprian Grădinaru, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului. Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru mireni a fost oferit mai multor binefăcători ai sfântului locaş: Ion Rusu, Sorin Constantinescu, Mihai Andrei Dinu, ing. Sorin Boza. Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu“ a fost oferit pictoriţei Adriana Constantinescu, iar Diploma omagială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru Elena Rodica Dobre, ing. Mihăiţă Atitinei, pr. Victor Alexandru Brici, pr. Dumitru Iuga, Ileana Iuga, Vasile Băceanu Chiş şi Grigorie Ţulean.