Sfântul Sinod s-a reunit în ședință solemnă la Palatul Patriarhiei

Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a găzduit în ziua de pomenire a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ședința festivă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul întrunirii a fost prezentat raportul-sinteză privind activitatea Bisericii Ortodoxe Române în anul 2023, precum și patru noi apariții la Editurile Patriarhiei. În încheiere, participanții au vizionat filmul documentar „Lumina celor înțelepți”, realizat de TRINITAS TV.

După Sfânta Liturghie prilejuită de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, oficiată la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, ierarhii membri ai Sfântului Sinod, aflați în Capitală cu ocazia hramului de toamnă al ctitoriei voievodale de pe Colina Bucuriei, și preoți de la parohii bucureștene au participat la ședința solemnă a Sfântului Sinod, găzduită de Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei.

Ședința a fost deschisă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit un cuvânt de bun-venit participanților. „După Sfânta Liturghie săvârșită pentru cinstirea în mod deosebit a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, avem această ședință solemnă a Sfântului Sinod care ne oferă posibilitatea de a afla pe scurt activitatea Bisericii noastre, dedicată în mod special pastorației persoanelor vârstnice și Anului comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalților)”, a spus Preafericirea Sa.

Comuniunea între persoane, o problemă prioritară 

În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a dat citire raportului-sinteză intitulat „Activitatea Bisericii Ortodoxe Române în «Anul omagial al pastorației persoanelor vârst­nice și Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești», la finalul căruia Întâi­stătătorul Bisericii noastre a făcut o seamă de observații în care a subliniat necesitatea unei continue implicări a Bisericii în pastorația ­persoanelor vârstnice, mai ales pentru alinarea suferinței trupești, dar și sufletești cauzate de singurătate, precum şi despre importanța misiunii psalților în cultul ortodox. „Constatăm că această temă dedicată pastorației persoanelor vârstnice a trezit mult interes pentru că avem mulți bătrâni și adesea ei suferă de singurătate mai mult decât de orice altceva. Este o problemă prioritară comuniunea între persoane și ne referim mai ales la persoanele în vârstă, care uneori se simt abandonate după ce au crescut copii cu speranța că la bătrânețe vor fi ajutați de aceștia. Din nefericire, foarte mulți copii au plecat în străinătate și își aduc aminte foarte rar de bătrânii rămași în țară. Lipsa de comuniune cauzează cea mai mare nevoie, uneori mai adâncă decât lipsa de hrană materială. Constatăm, după ce s-au văzut mai multe campanii de ajutorare a persoanelor singure și sărace din unele sate, că oamenii sunt dornici să fie mai întâi vizitați, ajutați și să aibă cu cine schimba o vorbă. Această nevoie spirituală, sufletească, poate fi suplinită doar prin rugăciune. Omul care se roagă nu se simte singur, ci se simte în prezența lui Dumnezeu. Dar, dacă bătrânul nu a fost obișnuit cu rugăciunea, singurătatea este și mai dureroasă. Din acest punct de vedere, preotul a rămas în multe sate singura persoană care îi vizitează mai des pe vârstnici și-i mai încurajează cu o vorbă bună. De aceea, este foarte important să continuăm și în anii care urmează această grijă pentru persoanele vârstnice. Din nefericire, există, pe lângă această singurătate a bătrânilor, un alt fenomen unde se simte lipsa de comuniune, anume depresia la mai multe categorii de persoane, nu doar la vârstnici. Mai ales depresia în rândul tinerilor arată că este mare nevoie de o prezență spirituală în sufletul omului. Lipsa de spiritualitate nu poate fi înlocuită. În toate acestea se vede secularizare, însingurare și lipsă de spiritualitate profundă. Este bine să continuăm această activitate pastorală și să-i ajutăm pe toți cei în vârstă să vadă în prezența de lângă ei a preotului sau a altor credincioși mâinile iubirii lui Hristos. (…) A doua te­mă, a Anului comemorativ al imnografilor și psal­ților, este, de asemenea, foarte importantă. Ea trebuie cultivată și intensificată și în anii care urmează, mai ales că avem un mare deficit de cântăreți bine pregătiți la parohii. Se constată că o cântare bună susține rugăciunea Bisericii și leagă timpul cu veșnicia”, a spus Preafericirea Sa.

Instrumente de lucru folositoare clericilor

A urmat prezentarea a patru volume apărute la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, susținută, de asemenea, de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, care le-a catalogat a fi importante instrumente de lucru, mai ales pentru preoți la parohie în pregătirea pentru activitatea omiletică și catehetică. 

Prima lucrare prezentată a fost volumul „Evanghelia slavei lui Hristos. Predici la Duminicile de peste an (ediția a doua, revizuită și îmbogățită)”, semnată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, despre care Episcopul-vicar patriarhal a afirmat: „Lucrarea reprezintă un instrument de lucru pentru toți slujitorii Bisericii, dar și o lectură foarte necesară pentru creștinii râvnitori care doresc să înțeleagă textul Evangheliilor ce le ascultă duminică de duminică în cadrul Sfintei Liturghii. Strălucirea acestor predici ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel constă în echilibrul perfect între teologhisirea foarte profundă și exegeza argumentată cu cele mai frumoase texte scripturistice și presărată, asemenea unei broderii bizantine, cu nestematele gândirii patristice. Un specific al acestei ediții este faptul că ea conține și note de subsol, unde sunt trecute locurile din Sfânta Scriptură și mai ales sursele patristice din care au fost alese cu multă înțelepciune textele care vin în ajutorul interpretării fiecărei Evanghelii duminicale. (…) Acest volum poate folosi și la corectarea unor tendințe din predica actuală, cea dintâi care ni se reproșează mai ales de către intelectuali fiind faptul că folosim adeseori un limbaj neadecvat epocii în care trăim și generațiilor atât de obișnuite cu tehnologia, exagerând fie cu arhaisme, fie cu neologisme, fie cu termeni teologici academici neînțeleși de ascultători. Această carte reprezintă un model ideal pentru predica de astăzi”.

A doua lucrare prezentată reprezintă volumul 21 din seria nouă a colecției „Părinți și Scriitori Bisericești”, intitulat „Scrieri despre Rugăciune”. „Acest volum reprezintă o antologie de scrieri despre rugăciune elaborate pe parcursul a 1.100 de ani, în locuri dintre cele mai diverse ale lumii creștine de atunci: din nordul Africii, Europa Occidentală, Europa Răsăriteană sau Asia. Aceste scrieri aparțin a trei familii lingvistice, anume limba siriacă, limba greacă și limba latină. Deși au fost scrise în epoci diferite, în limbi diferite, exprimând tradiții eclesiale din regiuni diferite, totuși au o unitate extraordinară. Și această carte este recomandată ca un instrument în primul rând pentru clerici, care trebuie să poarte grijă de modul în care este practicată rugăciunea de către fiii lor duhovnicești”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

Al treilea volum prezentat a fost „Tâlcuirea la Psalmi” a Sfântului Chiril al Alexandriei, apărut în colecția „Dumitru Stăniloae. Opere complete - seria traduceri”. Despre această lucrare, Prea­sfinția Sa a afirmat: „Este surprinzător faptul că părintele profesor Dumitru Stăniloae, care cu precădere a tâlcuit din teologi foarte profunzi, a tradus această carte tocmai pentru a o pune la îndemâna credincioșilor, lucru pe care l-a avut în vedere și atunci când a alcătuit monumentala operă a seriei filocalice, având ca scop oferirea unei literaturi duhovnicești pentru preoți și călugări, dar și pentru credincioșii iubitori de înălțare duhovnicească”.

Al patrulea volum prezentat, elaborat de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, este intitulat „Cronica Mitro­poliților Țării Românești, vol. I: De la întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei până la sfârșitul secolului al XVII-lea”. „Această lucrare reprezintă primul volum dintr-un proiect conceput în perspectiva anului jubiliar 2025, când vom sărbători ridicarea Bisericii noastre la rang de Patriarhie și 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei ei. Ea arată rolul imens în dezvoltarea culturii, în formarea limbii românești, în introducerea acesteia în cultul divin, contribuția ierarhilor în dezvoltarea culturii filantropice sau a întrajutorării și solidarității creștine. Lucrarea utilizează o bibliografie impresionantă, foarte multe documente din diferite arhive și conține 360 de imagini”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

Cu privire la acest ultim volum, Patriarhul României a arătat faptul că el poate constitui un model pentru o lucrare de istorie a Bisericii Ortodoxe Române dedicat comunităților din diasporă. „Este o lucrare foarte bogată din punctul de vedere al informațiilor și este un model pentru o istorie a Bisericii Ortodoxe Române concentrată și cu multe imagini pentru străinătate. Momentan nu avem nici o carte despre istoria Bisericii Ortodoxe Române tradusă în engleză. Este foarte necesară o carte care să prezinte succint istoria Bisericii noastre cu imagini și pentru pelerini pentru că atunci când sunt scoase în evidență cele mai frumoase mănăstiri și biserici din România sau chiar din diaspora română, ei au la îndemână informațiile necesare concentrate, dar și imaginea respectivă. În vremea noastră, memoria se întărește prin imagine”, a spus Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel.

În încheiere, participanții la ședința solemnă a Sfântului Sinod au vizionat filmul documentar „Lumina celor înțelepți”, realizat de TRINITAS TV în contextul Anului omagial al pastorației persoanelor vârstnice.

Citește și: Ședință de lucru a Sfântului Sinod la Palatul Patriarhiei