Sfântul Voievod Neagoe Basarab cinstit de toţi românii

Un articol de: Gheorghe Cristian Popa - 25 Septembrie 2013

Astăzi, 26 septembrie, în Biserica noastră este sărbătorit Sfântul Voievod Neagoe Basarab, om de cultură isihastă şi voievod al păcii. Sfântul voievod este cinstit cu mare evlavie în bisericile care îl au ocrotitor şi, în mod special, în cele ctitorite de el. La principala sa ctitorie, Mănăstirea Curtea de Argeş, se săvârşeşte astăzi Sfânta Liturghie arhierească.

Este al patrulea an de când Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului îl sărbătoreşte pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, „prinţ al păcii şi al culturii“. În cinstea lui au fost organizate în aceste zile mai multe evenimente.

În seara zilei de marţi, zeci de iubitori de muzică argeşeni au participat la concertul de muzică religioasă susţinut de Corala „Armonia“, Filarmonica din Piteşti şi un grup de copii, dirijat de profesorul Cristian Matei, în faţa Catedralei arhiepiscopale din Curtea de Argeş. La evenimentul artistic au participat IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, reprezentanţi ai autorităţilor locale, personalităţi ale lumii culturale şi sociale argeşene şi preoţi din cele şase protoierii ale eparhiei.

Evenimentele din Eparhia Argeşului şi Muscelului au continuat ieri cu simpozionul „Legături culturale, religioase şi politice între români şi sârbi în Evul Mediu“ şi procesiunea cu moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia şi ale Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Manifestările dedicate cinstirii Sfântului Neagoe Vodă Basarab au pecetea diversităţii, întrucât scopul este acela de a promova pentru toate categoriile de vârstă importanţa evenimentului pe care Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului l-a trăit în ziua de 26 septembrie 2009, când s-a făcut proclamarea locală a canonizării Sfinţilor Neagoe Vodă Basarab, Mitropolitul Iachint de Vicina şi Cuviosul Ioanichie cel Nou de la Muscel, dar şi ridicarea eparhiei la treapta de arhiepiscopie şi a ierarhului ei la demnitatea de arhiepiscop.

Tot marţi, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a organizat, la Piteşti, a patra etapă a crosului sportiv „Campionii Bucuriei“, pentru 558 de copii şi 7 persoane cu vârste cuprinse între 57 şi 79 de ani. Distanţa pe care au parcurs-o a fost de aproximativ 2 km, de la Palatul Copiilor din pădurea Trivale până la Biserica Domnească „Sfântul Mucenic Gheorghe“. La festivitatea de premiere au fost prezenţi IPS Arhiepiscop Calinic, care a dat startul competiţiei, şi trei campioni ai sportului românesc: Andreea Răducan, Tiberiu Dolniceanu şi Ionuţ Iftimoaie. Premiile, constând în bani, medalii şi diplome, dar şi câte un tricou inscripţionat cu sigla eparhiei pentru fiecare participant, au fost oferite de către Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Competiţia sportivă va continua cu încă două etape în protoieriile Topoloveni şi Mioveni, pentru ca în ziua de 28 octombrie, când este cinstit Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti, să aibă loc la Curtea de Argeş etapa finală, la care vor participa câştigătorii celor şase etape, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.

Alături de Sfântul Apostol Andrei, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, Sfântul Neagoe Basarab îi ocroteşte pe românii din Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord. De asemenea, comunitatea ortodoxă română din localitatea norvegiană Trondheim îl are patron spiritual.

Moştenirea domnitorului de la Mănăstirea Snagov şi din Târgovişte

Astăzi îşi serbează hramul şi Mănăstirea Snagov de lângă Bucureşti, ctitoria Sfântului Voievod Neagoe Basarab al Ţării Româneşti. Aşezământul monahal de pe insula lacului Snagov a fost restaurat în ultimii ani şi readus la frumuseţea originală. Biserica mare a mănăstirii, care are hramurile „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“ şi „Sfântul Voievod Neagoe Basarab“, a fost resfinţită anul trecut de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu mai mulţi ierarhi ai Sfântului Sinod. Mănăstirea a cunoscut în istorie perioade de uitare şi decădere, dar şi de renaştere prin grija oamenilor iubitori de sfinţenie şi de frumuseţe. Prezenţa mănăstirii este consemnată în timpul domnitorilor Mircea cel Bătrân (1386-1418) şi Vlad Ţepeş (1431-1476) fără să se precizeze anul de întemeiere, fapt care o plasează printre cele mai vechi aşezăminte monahale din ţara noastră. Lăcaşul de cult este o comoară a stilului arhitectural bisericesc românesc medieval. Accesul la mănăstirea de pe lacul Snagov s-a făcut timp de sute de ani pe un pod de lemn care a fost distrus în anul 1821. De atunci, timp de aproape două veacuri, mănăstirea a fost izolată, singura cale de acces fiind cu barca. În 2010, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost construit un nou pod de acces la mănăstire.

O altă ctitorie domnească a Sfântului Neagoe Basarab este Catedrala arhiepiscopală din Târgovişte. Lăcaşul de rugăciune a fost început de domnitorul Radu cel Mare (1495-1505), dar construirea lui a fost continuată şi încheiată de Neagoe Basarab. Sfinţirea catedralei avut loc pe 17 mai 1520. Împreună cu soţia sa, Doamna Despina, Neagoe Basarab a ridicat şi Biserica Schitului Ostrov din Călimăneşti, judeţul Vâlcea.

Un ilustru voievod al Evului Mediu românesc

Sfântul Neagoe Basarab a fost unul dintre iluştrii voievozi pe care i-a avut Evul Mediu românesc. Descendent din familia Craioveştilor, Sfântul Neagoe Basarab a fost domnitor al Ţării Româneşti timp de 9 ani, între 1512 şi 1521. Trăsăturile dominante ale politicii Sfântului Neagoe Basarab au fost nu numai lupta pentru întărirea puterii centrale, organizarea militară, diplomaţie şi dezvoltarea economică a ţării, ci mai ales iniţierea şi sprijinirea vieţii culturale. În acest sens, a continuat activitatea tipografică, începută de către Radu cel Mare, a dat la tipar „prima creaţie de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic şi enciclopedic“:„Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie“. De asemenea, ne-a lăsat moştenire biserici şi mănăstiri, între care cea mai strălucită este Mănăstirea Curtea de Argeş. Ucenic al Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, a adus în ţară sfintele sale moaşte de la mănăstirea athonită Dionisiu. Tot în timpul domniei sale, la 16 august 1517, a doua zi după târnosirea ctitoriei lui Neagoe Basarab la Curtea de Argeş, a avut loc prima canonizare de pe teritoriul ţării noastre, a Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, întrucât, nota biograful său, stareţul Gavriil, protosul Sfântului Munte Athos, „sfântul face zi de zi minuni“. Sfântul Voievod Neagoe Basarab a plecat la Domnul la 15 septembrie 1521, fiind înmormântat în ctitoria sa din Curtea de Argeş.

Ocrotitorul diplomaţiei bisericeşti

Sfântul Voievod Neagoe Basarab este ocrotitorul sectoarelor Relaţii bisericeşti şi interreligioase, Comunităţi externe şi Biroul de protocol ale Patriarhiei Române. Aceste sectoare, aflate în coordonarea părintelui consilier patriarhal Michael Tiţa, se îngrijesc de relaţiile Patriarhiei Române cu alte Biserici Ortodoxe surori, organizând vizitele întâistătătorilor sau ierarhilor şi ale delegaţiilor în România şi în afara ţării. De asemenea, sectoarele respective se ocupă de relaţiile cu alte confesiuni creştine, cu organizaţiile creştine internaţionale şi cu alte religii, având în grijă şi comunităţile ortodoxe româneşti din afara graniţelor, organizate în episcopii şi parohii. La rândul său, Biroul de protocol se ocupă de organizarea primirilor, a audienţelor şi a întâlnirilor, la Patriarhia Română, cu personalităţi politice, şefi de stat şi de guvern, miniştri, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, menţinând legătura cu ambasadele acreditate la Bucureşti, ministere şi instituţii de stat din ţară.