În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, cinstit de clujeni
În ziua de pomenire a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, este hram la mănăstirile Vad şi Feleacu, din judeţul Cluj. La Mănăstirea de la Vad, Sfânta Liturghie este oficiată de arhimandritul Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Mănăstirea de la Vad, de pe Valea Someşului, aflată sub patronajul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, din vechea reşedinţă episcopală de la sfârşitul secolului al XV-lea, îşi sărbătoreşte azi hramul. Mănăstirea a fost reactivată în toamna anului 2011, la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.
Mănăstirea a primit în administrare şi biserica monument istoric din localitate. În localitatea Vad a existat o mănăstire încă din secolele al XV-lea - al XVI-lea, care a funcţionat ca centru episcopal, de unde vine şi denumirea de azi a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. La iniţiativa IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei de a înfiinţa mănăstirea s-a adăugat şi dorinţa localnicilor.
Sfântul Voievod Ştefan, pomenit la Feleacu
De asemenea, Mănăstirea „Sfânta Troiţă“ Feleac îşi sărbătoreşte azi cel de-al doilea hram, în ziua de pomenire a ctitorului ei, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.
Biserica din Feleac, cu hramul „Sfinta Cuvioasă Paraschiva“, este ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi a fost construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi arhiepiscopului Daniil.
Reînfinţarea Mănăstirii „Sfânta Troiţă“ de la Feleac s-a hotărât în anul 1991, prin dorinţa enoriaşilor din localitate şi la cererea Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire arhiepiscop Teofil Herineanu. În luna august din 1993 a fost sfinţită piatra de temelie pentru noua biserică, în imediata apropiere a bisericii arhiepiscopale. În prezent, complexul monahal cuprinde biserica mare cu hramul „Sfânta Troiţă“, paraclisul mănăstiresc cu hramul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei, corp de chilii cu turn de intrare în incintă, stăreţie şi casa parohială, turn clopotniţă, altar de vară, casa muzeu etc. De asemenea, mănăstirea are o bibliotecă ce însumează aproximativ 3.000 de volume.