În ziua de pomenire a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, este hram la mănăstirile Vad şi Feleacu, din judeţul Cluj. La Mănăstirea de la Vad, Sfânta Liturghie este oficiată de arhimandritul Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Mănăstirea de la Vad, de pe Valea Someşului, aflată sub patronajul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, din vechea reşedinţă episcopală de la sfârşitul secolului al XV-lea, îşi sărbătoreşte azi hramul. Mănăstirea a fost reactivată în toamna anului 2011, la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.
Mănăstirea a primit în administrare şi biserica monument istoric din localitate. În localitatea Vad a existat o mănăstire încă din secolele al XV-lea - al XVI-lea, care a funcţionat ca centru episcopal, de unde vine şi denumirea de azi a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. La iniţiativa IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei de a înfiinţa mănăstirea s-a adăugat şi dorinţa localnicilor.
De asemenea, Mănăstirea „Sfânta Troiţă“ Feleac îşi sărbătoreşte azi cel de-al doilea hram, în ziua de pomenire a ctitorului ei, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.
Biserica din Feleac, cu hramul „Sfinta Cuvioasă Paraschiva“, este ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi a fost construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi arhiepiscopului Daniil.
Reînfinţarea Mănăstirii „Sfânta Troiţă“ de la Feleac s-a hotărât în anul 1991, prin dorinţa enoriaşilor din localitate şi la cererea Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire arhiepiscop Teofil Herineanu. În luna august din 1993 a fost sfinţită piatra de temelie pentru noua biserică, în imediata apropiere a bisericii arhiepiscopale. În prezent, complexul monahal cuprinde biserica mare cu hramul „Sfânta Troiţă“, paraclisul mănăstiresc cu hramul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei, corp de chilii cu turn de intrare în incintă, stăreţie şi casa parohială, turn clopotniţă, altar de vară, casa muzeu etc. De asemenea, mănăstirea are o bibliotecă ce însumează aproximativ 3.000 de volume.
În șirul Utreniilor cu rânduială specială cunoscute în practica liturgică drept „denii”, în seara de joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri a avut loc cel de-al cincilea popas de rugăciune smerită. Sfânta slujbă cunoscută în popor ca „Denia celor 12 Evanghelii” a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici.
Săptămâna Sfintelor Pătimiri (28 aprilie - 5 mai 2024) a fost trăită cu bucurie duhovnicească și de către românii ortodocși din Ungaria, care, potrivit tradiției străbune și rânduielii din Biserica
Staționarul 2 al Spitalului Județean de Urgență Reșița a îmbrăcat haine de sărbătoare luni, 29 aprilie. În ultima perioadă a fost amenajat în totalitate paraclisul din incinta acestei unități medicale,
În inima Lugojului s-a desfășurat o sărbătoare a sunetului și a sufletului: Festivalul „Glas dă toacă la Logoj”, ediția a doua. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul
Duminica a 6-a din Post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 Înainte de Paşti cu şase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar
În vremea aceea erau duşi şi alţii, doi făcători de rele, ca să-i omoare împreună cu El. Şi când au ajuns la locul ce se cheamă al Căpăţânii, L-au răstignit acolo pe El şi pe făcătorii de rele,
Fraţilor, având îndrăzneală, să intrăm în Sfânta Sfintelor, prin sângele lui Iisus, pe calea cea nouă şi vie pe care pentru noi a înnoit-o, prin catapeteasmă, adică prin trupul Său, și având mare preot
Sfântul Irodion s-a născut în 1821 la Bucureşti, primind la botez numele de Ioan. Auzind de faima Mănăstirii Cernica, s-a dus acolo să-l întâlnească pe Sfântul stareţ Calinic. Cu
Sf. Teodor Studitul, Cateheza 73, Catehezele mici, Doxologia, Iași, 2018, pp. 297-299 Frați și părinți, amintindu-ne Pătimirile Domnului nostru Iisus Hristos, pururea ne străpungem sufletul, dar mai ales
Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, anticipând învierea noastră, face legătura între imanent şi transcendent, între cele de aici şi cele de dincolo, între locul în care suntem şi cel în care suntem
Omul a fost creat liber de Dumnezeu, libertatea ţinând de chipul lui Dumnezeu imprimat în el. Libertatea omului era dorită a se exprima neîngrădită în câmpul binelui, spre a face din el un creator cu
Dacă Hristos n-a înviat, spune marele Pavel, zadarnică este credința voastră (Corinteni I 15, 17). Nu degeaba diavolul se dă peste cap să ne convingă că Lumina Sfântă care se coboară în Sâmbăta Mare
