Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, sărbătorit la Putna

Istorica vatră monahală de la Putna și-a sărbătorit ieri, 2 iulie 2020, ctitorul și ocrotitorul, pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. La sărbătoare au fost prezenți trei ierarhi: Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și Locțiitor al Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, și Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. După Sfânta Liturghie a avut loc un recital de poezie și cântece patriotice.

În condiții speciale față de anii trecuți, având în vedere contextul epidemiologic, Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt a fost cinstit joi la Mănăstirea Putna, acolo unde se află mormântul său. A fost și pentru prima dată de la canonizarea Sfântului Ștefan cel Mare (1992) când slujba de hram a fost oficiată la Putna în lipsa celui care a întocmit-o, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, după cum a subliniat la finalul Sfintei Liturghii părintele stareț Melchisedec Velnic. A lipsit și tradiționala paradă militară organizată în fiecare an la 2 iulie, din 1996. 

După citirea Evangheliei, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a rostit cuvântul de învă­țătură, în care a evidențiat câteva aspecte care au caracterizat viața Sfântului Voievod Ștefan cel Mare: „O privire atentă, scrutătoare și duhovnicească asupra vieții Sfântului Ștefan arată că nu a avut ceva mai de preț în viață decât Ușa numită Domnul Hristos. Înainte și după luptă postea, spune cronicarul, pentru a aduce cinstire Domnului Hristos. Avea duhovnic pe Sfântul Daniil și drept prim sfătuitor pe Mitropolitul Moldovei Teoctist. A zidit atâtea ctitorii în țară, în Ardeal sau în Muntele Athos, toate în numele Domnului Hristos. Avea cinstire multă la Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Glasul măritului Voievod Ștefan a fost auzit, ascultat, iubit, temut și urmat în același timp. Românii din Moldova timpului său s-au regăsit în glasul măritului Ștefan; unde răsuna glasul lui, acolo se afla oșteanul cel mai de frunte, răzeșul cel mai harnic, boierul cel mai credincios, preotul cel adevărat”.

Despre virtuțile Sfântului Ștefan cel Mare a vorbit la finalul Liturghiei și Preasfințitul Părinte Episcop Andrei al Covasnei și Harghitei: „Una dintre marile virtuți pe care Binecredinciosul Voievod le-a avut a fost credința puternică în Dumnezeu. A avut o credință puternică, o credință care și-a manifestat-o rânduind atâtea locașuri sfinte și, mai mult, o episcopie: Episcopia de la Vad, în județul Cluj.

Credința voievodului a fost atât de puternică, încât până și păcatele lui și le-a așezat în fața lui Dumnezeu și cu umilință și cu credință multă se ruga pentru iertarea lor. Încă o virtute a Sfântului Ștefan a fost iubirea. Iubirea lui a fost Moldova. Fiecare dintre noi are pe pământ o cruce de purtat. Crucea Dreptcredinciosului Voievod a fost iubirea lui: Țara Moldovei. Pentru că s-a înzestrat cu nădejdea, nu s-a deznădăjduit niciodată”.

Tot joi a avut loc la Mănăstirea Putna depunerea de coroane din partea oficialităților la mormântul Sfântului Ștefan. Nu au lipsit nici momentele artistice: membrii Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor”-Vicovu de Sus au interpretat diferite cântări și poezii patriotice.

Cuvântul de final a aparținut starețului mănăstirii, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic: „Chiar dacă în această zi suntem departe poate unii de alții, avem nădejdea, credința că Ștefan, cel care apăra neamul și țara și a intrat în inima poporului, se va îngriji de acest popor. Vedem că evlavia și cinstirea pe care le avem către Sfântul Ștefan ne unesc sufletește oriunde ne-am afla și bariere între noi nu sunt. Ștefan ne unește pentru că este un reper, un model pentru noi toți”.

Totodată, părintele stareț a menționat apariția publicației anuale „Cuvinte către tineri” și a adresat mulțumiri celor care au susținut evenimentul.