Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Sfințenia Cuviosului Ioan Iacob va fi proclamată în Patriarhia Ierusalimului
Patriarhia Ierusalimului va proclama duminică, 31 ianuarie 2016, canonizarea Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ. Patriarhia Română va fi reprezentată la recunoaşterea canonizării de o delegaţie condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, formată din cler monahal și preoţi de mir din toate mitropoliile ţării noastre.
Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ (1913-1960), datorită vieţuirii sale, a fost trecut în rândul sfinţilor de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în data de 20 iunie 1992, cu zi de prăznuire 5 august, data trecerii sale la Domnul. La 24 de ani de la acest eveniment, Patriarhia Ierusalimului va proclama oficial canonizarea Cuviosului Ioan Iacob duminică, 31 ianuarie, la Mănăstirea „Sfântul Cuvios Gheorghe” de la Hozeva, locul unde se află sfintele sale moaşte. „Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului l-a trecut în rândul sfinţilor pe Sfântul Ioan Iacob în toamna anului trecut, iar ziua de proclamare a recunoaşterii canonizării este 31 ianuarie 2016, la Mănăstirea «Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul» din pustiul Hozeva, unde se află una dintre cele mai vechi şi mai importante mănăstiri ale Patriarhiei Ierusalimului, alături de «Sfântul Sava», «Sfântul Teodosie» şi altele, unele dintre ele nemaiavând, în prezent, viaţă monahală. În ajun, va fi săvârşită slujba Privegherii, foarte aproape de locul unde Sfântul Ioan Iacob s-a nevoit în ultimii opt ani ai vieţii sale, iar în dimineaţa zilei de 31 ianuarie, Patriarhul Ierusalimului, însoţit de mai mulţi ierarhi, preoţi şi diaconi, va săvârşi Sfânta Liturghie în biserica mare a Mănăstirii «Sfântul Gheorghe Hozevitul». La final, va fi citit tomosul de canonizare. Acest lucru se întâmplă la o distanţă de 24 ani de când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe Cuviosul Ioan Iacob în rândul sfinţilor. După părerea mea, acest lucru se întâmplă acum pentru că, mai ales în ultima perioadă, au fost foarte mulţi pelerini care au ajuns la Hozeva, cei mai mulţi dintre ei venind din România, deoarece credincioşii români arată o dragoste, o evlavie specială faţă de Sfântul Ioan Iacob. Acolo mai vin credincioşi din Biserica Greacă, Biserica Sârbă, Biserica Rusă, dar numărul cel mai mare al pelerinilor care ajung la mănăstirea din pustiul Hozeva este al celor din România”, a precizat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
La evenimentul de la Mănăstirea „Sfântul Cuvios Gheorghe” din pustiul Hozeva vor mai participa arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, arhim. Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon şi Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, reprezentanţi ai zonei de unde provine Sfântul Ioan Iacob, dar şi ai clerului monahal şi preoţilor de mir din administraţiile mitropoliilor din ţara noastră.
Sfântul Ioan Iacob s-a născut la Crăiniceni, județul Botoşani. Rămas orfan de mic, a fost crescut de bunica sa. „Sfântul Ioan Iacob a trăit jumătate din viaţa sa în România, jumătate în Ţara Sfântă. S-a nevoit, în mod deosebit, într-o perioadă de încercări la Mănăstirea «Sfântul Sava», unde a îngrijit bolnavii, iar apoi, Patriarhia Ierusalimului i-a aprobat hirotonia, la recomandarea arhimandritului Victorin Ursache, pe atunci Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim şi Iordan din Ţara Sfântă, şi cu binecuvântarea Patriarhului României, Nicodim Munteanu. A fost diacon la Altarul de la Golgota, preot la Biserica «Sfântului Mormânt», între anii 1947 și 1952 egumen la Schitul Românesc «Sfântul Ioan Botezătorul» din pustiul Iordanului, foarte aproape de locul unde a fost botezat Mântuitorul, şi în ultimii ani ai vieţii, din 1952 până în 1960, a fost sihastru pe valea Hozevei în Peştera «Sfintei Ana», unde, după tradiţie, dreapta Ana, soţia dreptului Ioachim, s-a rugat stăruitor ca Dumnezeu să-i dăruiască prunc”, a mai explicat Preasfinţia Sa.
După o nevoinţă foarte aspră, Sfântul Ioan Iacob a trecut la Domnul la vârsta de 47 de ani. Sfintele sale moaşte au fost aflate întregi după 20 de ani. Cele mai multe informaţii despre Sfântul Cuvios Ioan Iacob, a mai precizat Preasfinţitul Părinte Episcop Timotei Prahoveanul, le avem datorită prietenului său apropiat, arhim. Claudiu Derevleanu de la Mănăstirea Neamţ, cu care Sfântul Cuvios Ioan Iacob a corespondat prin scrisori.