Mulțimi de credincioși bucureșteni și pelerini sosiți din întreaga țară au pășit astăzi, 24 octombrie, pe tradiționala „Cale a Sfinților”, străbătând mai multe străzi din inima Capitalei în drumul spre Catedrala Patriarhală istorică. Cu aleasă evlavie, mulțimea dreptslăvitoare a însoțit soborurile de clerici care au purtat pe umeri raclele cu cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea și ale altor sfinți. Pe Colina Bucuriei, pelerinii au fost întâmpinați de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care le-a adresat un cuvânt de învățătură.
Sfinţii Arhangheli, prăznuiţi la Baia de Aramă
Vineri, 8 noiembrie, Biserica îi prăznuieşte pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Cunoscuţi în Ortodoxie pentru darurile şi lucrările lor specifice, Arhanghelii ocrotesc multe lăcaşuri de cult, printre care se numără şi Mănăstirea Baia de Aramă din Mehedinţi. La sfântul aşezământ monahal au început deja pregătirile pentru slujba de hram. În ziua praznicului, aici va săvârşi Sfânta Liturghie Preasfinţitul Părinte Nicodim, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Ridicată într-un singur an, Mănăstirea Baia de Aramă a devenit în scurt timp o adevărată vatră de credinţă şi bastion al Ortodoxiei pe plaiuri mehedinţene. Astăzi se înscrie pe lista monumentelor istorice. Mănăstirea şi-a început activitatea încă din anul 1703, fiind ctitorită de Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu, alături de Banul Cornea Brăiloiu şi Milco Băieşul, la poalele Cornetului.
Mănăstirea sau Schitul Baia de Aramă (apare în documentele vremii sub ambele titulaturi) a dăinuit până la secularizarea din 1863, atunci când, prin hotărâre domnească, a fost transformată în biserică de mir. Prin hotărârea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Olteniei din 29 ianuarie 2008, mănăstirea a fost reactivată ca aşezământ monahal de maici, sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei, urmând a funcţiona în cadrul Protoieriei Baia de Aramă.



.jpg)
