Sfinţii Brâncoveni, cinstiţi în centrul Capitalei

Biserica „Sfântul Gheorghe”- Nou, Protopopiatul Sector 3 Capitală, şi-a sărbătorit ieri, 16 august 2018, unul dintre cele patru hramuri, pe Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache. Sfânta Liturghie a fost săvârşită cu acest prilej de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Credincioşii prezenţi la Sfânta Liturghie s-au putut închina la moaş­tele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, precum şi la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la mănăstirea vâlceană Dintr-un Lemn. În cuvântul de învăţătură rostit la finalul slujbei, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a subliniat personalitatea Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu. „Ce mare voievod, ce mare conducător al poporului nostru a fost Sfântul Constantin Brâncoveanu, acum 300 de ani! Modelul său de conducător al unui popor este veşnic valabil şi cel mai valoros model pentru orice om care este chemat să slujească comunităţii. El este o icoană de mărturisire a lui Hristos pentru fiecare credincios în parte, indiferent de situaţia în care acesta se află. Sfântul Constantin Brâncoveanu este o icoană şi un model pentru fiecare conducător al unui stat sau al unei comunităţi. El este chipul conducătorului care-şi pune sufletul pentru cei încredinţaţi lui de Dumnezeu (...). Atitudinea Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu este pentru noi un fapt încurajator şi ne arată cum trebuie să ne comportăm dacă dorim cu adevărat să ne salvăm sufletul de la moarte”, a subliniat ierarhul.

De asemenea, Preasfinţia Sa a reliefat demnitatea şi tăria credinţei Sfântului Constantin Brâncoveanu. „Atât el, cât şi copiii săi au primit cu cea mai înaltă demnitate moartea. A fost un moment îngrozitor pe malul Bosforului, în prezenţa sultanului, a marilor demnitari ai Imperiului Otoman şi ai ambasadorilor marilor puteri. Majoritatea dintre ei îl cunoşteau pe Brâncoveanu. El a fost poate cel mai ilustru politician şi diplomat al epocii în care a domnit în Ţara Românească (1688-1714). Era cel mai informat conducător de stat, pentru că domnea într-un stat aflat la confluenţa marilor puteri. Uciderea sa n-a fost un eveniment care să fie trecut cu vederea. Evenimentul acesta este descris de majoritatea ambasadorilor statelor occidentale, care au scris în cuvinte cu totul emoţionante mărturia cutremurătoare creştină a voievodului muntean, care, deşi avea posibilitatea să-şi salveze propria viaţă şi a copiilor săi, a preferat să moară, mărturisindu-L pe Hristos «în acest neam păcătos şi desfrânat», după cuvintele Mântuitorului din Evanghelia de astăzi”, a spus Episcopul-vicar patriarhal.

Preasfinţia Sa a vorbit şi despre înfloritoarea epocă din timpul Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, ce a rămas în istorie sub denumirea de „epoca brâncovenească”. „Cultura, civilizaţia, artele care au înflorit într-un mod cu totul neaşteptat, sprijinite în mod direct de familia domnitorului, poartă amprenta personalităţii lui Brâncoveanu. De aceea şi stilul arhitectonic, sculptural, pictural al epocii se numeşte stilul brâncovenesc. La curtea sa s-au perindat cei mai luminaţi patriarhi şi ierarhi ai Bisericilor din Orient, stăpânite de Imperiul Otoman. A plătit sume imense pentru ca acele Biserici să-şi achite taxele şi datoriile faţă de imperiu. A ctitorit peste tot în lumea ortodoxă şi a tipărit peste 80 de cărţi în tipografiile înfiinţate de el la Buzău, Râmnicu Vâlcea, Snagov ş.a. El a schimbat cruciada militară cu o cruciadă culturală. A contribuit major la consolidarea Bisericilor Ortodoxe şi a naţiunilor ortodoxe prin tipar, prin pregătirea tinerilor”, a evidenţiat PS Părinte Varlaam Ploieşteanul.

După Sfânta Liturghie s-a oficiat slujba Parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii sfântului locaş de rugăciune trecuţi la Domnul. La final, pr. paroh Emil Nedelea Cărămizaru i-a mulţumit Preasfinţiei Sale pentru slujire şi cuvântul de învăţătură.