În contextul anului 2024 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în semn de recunoaștere a activității depuse în slujirea aproapelui, a acordat distincții doamnei Adriana Căruntu, directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, și monahiei Serafima Buhăescu de la Mănăstire Christiana, medic în cadrul aceluiași centru.
Sfinţii din Batak, sărbătoriţi prima dată în Biserica Bulgară
În localitatea bulgară Batak, în perioada 16-19 mai, au fost sărbătoriţi pentru prima dată sfinţii martiri din Batak, canonizaţi de Sfântul Sinod al Bisericii Bulgare la 3 aprilie, împreună cu sfinţii martiri din Novo Selo.
Sfinţii martiri din Batak, care şi-au dat viaţa pentru credinţa ortodoxă în timpul luptei de eliberare de sub ocupaţia otomană din 1876, au fost sărbătoriţi pentru prima dată de către credincioşii bulgari. La manifestările religioase organizate de Mitropolia Plovdivului au participat ierarhi şi clerici de la Patriarhia Ecumenică şi din Bisericile Ortodoxe surori. Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată la aceste manifestări de către Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, ca delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, însoţit de părintele Emanuel Stuparu, vicar-administrativ al Episcopiei Giurgiului, şi de părintele Neluţu Oprea, parohul Parohiei Ortodoxe Române din Sofia. "Programul manifestărilor a început luni, 16 mai, în Piaţa Libertăţii din Batak, unde a avut loc festivitatea de primire a icoanei sfinţilor martiri din Batak, sfinţită în Catedrala "Sfântul Alexander Nevsky" din Sofia de Sanctitatea Sa Maxim, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Bulgare. A urmat o procesiune cu icoana pe parcursul a 2 kilometri până la biserica istorică din Batak, unde a fost săvârşită sub cerul liber, pe un podium special amenajat, slujba Vecerniei, la care au participat ierarhii din Bisericile Ortodoxe surori, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor de stat şi locale, între care viceprim-ministrul bulgar, ministrul de Interne, ministrul Armatei şi primarii oraşelor Batak şi Plovdiv. După Vecernie, a avut loc un spectacol prin care au fost comemoraţi toţi revoluţionarii bulgari care au trecut la Domnul. Înalt Preasfinţitul Nicolae, Mitropolitul Plovdivului, a rostit un cuvânt despre mucenicia acestor mucenici din Batak, care au murit în 1876. Marţi, 17 mai, a fost oficiată Sfânta Liturghie, după care, reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe surori au transmis mesaje din partea patriarhilor Bisericilor de care aparţin. Programul a continuat cu pelerinajul ierarhilor la mănăstirile din jurul Batakului. Este un moment important în viaţa Bisericii Ortodoxe Bulgare şi nu numai a ei, ci şi a tuturor Biserilor Ortodoxe care se vor ruga de acum înainte acestor sfinţi ai Batakului," ne-a declarat părintele Neluţu Oprea, parohul Comunităţii Ortodoxe Române din Sofia, Bulgaria. Mesaj din România pentru Mitropolitul Plovdivului Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, a transmis Înalt Preasfinţitului Nicolae, Mitropolitul Plovdivului, un mesaj în care a arătat importanţa sfinţilor bulgari care au păstrat prin rugăciunile lor permanent trează dreapta credinţă şi vieţuirea creştină a poporului bulgar, mulţi dintre aceştia ducând această mărturie până dincolo de Dunăre, ajungând şi pe meleagurile româneşti, aşa cum sunt Sfântul Dimitrie cel Nou din Basarabi şi Sfânta Filofteia. De asemenea, Preasfinţia Sa a subliniat rolul pe care îl vor avea noii sfinţi din Batak în viaţa duhovnicească a poporului bulgar şi a întregii Ortodoxii. Preasfinţitul Ambrozie a spus: "Biserica Ortodoxă Bulgară marchează încă o dată istoria mântuirii, canonizând sfinţii mucenici din Batak. Viaţa şi pătimirea lor ne-au impresionat şi ne-au reamintit încă o dată că existenţa umană nu-şi poate afla adevăratele coordonate decât în permanentă comuniune cu Dumnezeu şi cu sfinţii Săi. Mucenicia în sine a fost şi va rămâne permanent răspunsul Bisericii la provocările venite din partea unui umanism dezorientat, lipsit de perspectivă. Manifestările sale sunt multiple, cunoscând forma torturilor, a înjosirilor şi, mai presus de toate, a constrângerii tot mai accentuate a libertăţii. Dincolo însă de aceste semne exterioare, ni se descoperă măreţia omului chemat la îndumnezeire. Pătimirea mucenicilor din Batak este pilduitoare pentru toţi cei ce caută în Biserică adevărata libertate. Sfinţii mucenici bulgari vin să întregească şirul celor care de-a lungul veacurilor au pus statornicia credinţei mai presus de propria viaţă. Ne vin în minte chipurile martirilor primelor veacuri, dar şi ale celor ce ne sunt mult mai aproape ca timp. Noi, românii, avem exemplul Sfântului Voievod şi Martir Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul său, Ianache. Astăzi, Biserica primeşte în rândul sfinţilor săi pe mucenicii de la Batak, înmulţind astfel numărul rugătorilor şi mijlocitorilor noştri pe lângă tronul Preasfintei Treimi. Mai mult, ne oferă perspectiva unităţii de credinţă, ce depăşeşte graniţele materiale, oferindu-ne bucuria împreună - slujirii şi vieţuirii în Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică". Prima canonizare în Biserica Bulgară din ultimii 49 de ani Trecerea în rândul sfinţilor a mucenicilor din Batak şi Novo Selo este un eveniment important pentru poporul bulgar, deoarece este prima canonizare oficiată de Biserica Ortodoxă Bulgară după anul 1963, când a avut loc canonizarea Sfântului Sofronie Vrachanski şi, totodată, prima oficiată de către patriarhul Maxim, de la data înscăunării sale din anul 1971, ca întâistătător al Bisericii Ortodoxe Bulgare. Lupta poporului bulgar pentru eliberarea de sub jugul otoman, la sfârşitul secolului al XIX-lea, s-a soldat cu moartea a aproximativ 30.000 de bulgari - majoritatea femei, copii şi bătrâni, ucişi de forţele otomane în lunile aprilie şi mai 1876. Biserica Ortodoxă Bulgară a canonizat acele victime ale masacrelor din Batak şi Novo Selo care au murit ca martiri, apărând credinţa creştină şi care au ales să se refugieze de luptătorii otomani în biserici şi în mănăstiri. Deşi în masacrul de la Batak au fost ucişi aproape 5.000 de bulgari, istoria a păstrat doar câteva nume: preoţii Petru şi Neito, Trendafil Tosef, Ivan şi Ilie. Dintre cei care au fost martirizaţi în masacrul de la Novo Selo, Biserica Ortodoxă Bulgară a canonizat doi ieromonahi, Nikola şi Gheorghi, şi şapte maici de la o mănăstire locală, creştini care au fost torturaţi şi ucişi de trupele otomane. Sfântul Sinod al Bisericii din Bulgaria a hotărât ca martirii masacrului din Batak să fie cinstiţi în fiecare an în data de 17 mai, iar martirii din Novo Selo pe 9 mai.