Sfinţii Împăraţi, cinstiţi în lăcaşurile de prăznuire

Cu prilejul praznicului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, mai multe biserici şi mănăstiri din Mitropolia Olteniei au îmbrăcat haină de sărbătoare. Între acestea, la loc de cinste se găseşte Mănăstirea Hurezi, ctitoria Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti.

Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a adunat sute de credincioşi în lăcaşurile de închinare din Oltenia. În Arhiepiscopia Craiovei, cei doi sfinţi au fost cinstiţi în chip deosebit la Craiova şi Târgu Jiu, în cele două biserici aşezate sub oblăduirea lor.

Biserici închinate Sfinţilor Împăraţi în Arhiepiscopia Craiovei

Prima dintre ele, biserica boierilor Obedeni, are statut de monument-istoric, numărându-se în rândul celor mai vechi şi mai nobile lăcaşuri de cult ale oraşului Craiova. Vechi aşezământ boieresc, datând încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ctitoria paharnicului Constantin Obedeanu stă alături de cele mai vechi biserici din zid din Cetatea Băniei - „Sfântul Ilie“ (1720), „Sfântul Gheorghe“ - Vechi (1730) şi „Sfântul Ioan Sebastian“ (1742), celelalte aşezăminte din acea perioadă fiind construite din lemn. Biserica este aşezată în partea de vest a oraşului, lângă vechea barieră a cartierului Brestei, fiind ridicată între 1748 şi 1753. Este singura biserică din cărămidă din prima jumătate a veacului al XVIII-lea care şi-a păstrat intactă pisania de la zidire, fiind prezentă din străvechi rădăcini în ortodoxia oraşului.

Cea de a doua biserică închinată Sfinţilor Împăraţi se găseşte la Târgu Jiu. A fost zidită în perioada 1864-1874, pe locul unei vechi biserici din lemn, fiind sfinţită în anul 1875 de către episcopul Atanasie al Râmnicului Noul Severin. În decursul timpului, sfântul lăcaş a cunoscut mai multe lucrări de renovare şi restaurare, ultima fiind efectuată în anul 2002.

Mănăstirea Hurezi, închinată Sfinţilor Împăraţi

Biserica Mănăstirii Hurezi, impunător monument, lung de 32 de metri şi înalt de 14 metri, se află situată în centrul incintei centrale a ansamblului mănăstiresc de la Hurezi, ridicat de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Ea este o interpretare mai simplificată a bisericii episcopale de la Curtea de Argeş. Are plan treflat şi împărţire clasică, altar, naos, pronaos şi pridvor. Pe lângă iconografia religioasă, aici sunt reprezentate şi compoziţii cu caracter laic, cum e istoria ilustrată a vieţii împăratului Constantin cel Mare, cu o anumită semnificaţie pentru vremea aceea, biruinţa Crucii asupra semilunii turceşti. De subliniat este amplul tablou votiv din pronaos, veritabilă galerie de portrete de mare valoare artistică, înfăţişându-l pe domnitorul Constantin Brâncoveanu cu familia sa, în care se distinge chipul doamnei Maria, de asemenea pe înaintaşii săi direcţi şi rudele din neamul Basarabilor şi Cantacuzinilor. Biserica mănăstirii avea menirea să devină necropola familiei Brâncoveanu.

Între lăcaşurile de închinare ridicate în cinstea Sfinţilor Împăraţi pe cuprinsul Arhiepiscopiei Râmnicului amintim: „Sfinţii Împăraţi“ din Râmnicu Vâlcea, Parohia Râureni - Râmnicu Vâlcea, Parohia Vlăduceni - în localitatea Păuşeşti Măglaşi, Parohia Urşi - Stoileşti (în Protoieria Râmnicu Vâlcea), parohiile Poiana şi Ciunget (Protoieria Drăgăşani) etc. (Arhid. Ioan Liviu Găman, diac. Ioniţă Apostolache)