Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri „Sfinții se află în comuniune de iubire în fața Sfintei Treimi”

„Sfinții se află în comuniune de iubire în fața Sfintei Treimi”

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Știri
Un articol de: Diac. Andrei Butu - 30 Ianuarie 2025

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit joi, 30 ianuarie, în ziua de prăznuire a Sfinților Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, un cuvânt de învățătură în ­Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală. Preafericirea Sa a subliniat că „sfinții nu concurează între ei, ci se completează și se află în comuniune de iubire în fața Sfintei Treimi”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat în predica sa care a fost contextul istoric al apariției sărbătorii comune a Sfinților Trei Ierarhi.

 „La sfârșitul secolului al 11-lea și începutul veacului al 12-lea, în timpul împăratului bizantin Alexie Comnenul, care a împărățit între anii 1081 și 1118, s-a iscat o ceartă între creștini, deoarece existau păreri diferite privind faima sau vrednicia fiecăruia dintre cei trei ierarhi. Unii considerau că cel mai însemnat este Sfântul Vasile, fiind omul faptei, care a ajutat o mulțime de săraci și a înființat numeroase instituții social-filantropice, majoritatea grupate într-un orășel numit Vasiliada, situat lângă cetatea Cezareea Capadociei. De asemenea, el a scris Regulile mari și mici pentru viața monahală. Alții spuneau că cel mai mare dintre cei trei este Sfântul Grigorie Teologul, fiul Episcopului Grigorie de Nazianz, deoarece cunoștea toată știința și cultura vremii sale și avea cea mai clară gândire teologică despre Sfânta Treime. De aceea, se și numește «de Dumnezeu cuvântătorul» sau Teologul. Alții spuneau că mai mare decât aceștia doi este Sfântul Ioan Gură de Aur, deoarece era un neîntrecut tâlcuitor al Sfintei Scripturi, un talentat predicator și un mare dascăl al pocăinței sau al îndreptării oamenilor. Astfel, credincioșii s-au dezbinat în trei cete: vasilieni, grigorieni și ioanieni, care se certau între ei”, a arătat Patriarhul României.

Această divizare dintre credincioși a fost îndreptată în chip minunat tot de către sfinții ierarhi.

„Sfinții Trei Ierarhi s-au arătat pe rând și apoi toți trei deodată unui ierarh evlavios, Ioan, Mitropolitul Evhaitelor, căruia i-au spus: «Între noi nu este vrajbă, nu este dezbinare și toți trei suntem una în fața Prea­sfintei Treimi, pe Care o lăudăm și Căreia ne închinăm. (...) Să aduni credincioșii și să le spui că se va rândui o sărbătoare comună». Ioan al Evhaitelor a făcut ceea ce i-au spus Sfinții Trei Ierarhi și a organizat slujba lor. De atunci avem la 30 ianuarie, în fiecare an, sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi. Prin această lucrare inspirată de Sfinții Trei Ierarhi, Biserica a ajuns la concluzia că sfinții nu concurează între ei, ci se completează și se află în comuniune de iubire în fața Sfintei Treimi. Ei au lucrat în lume cu harul Prea­sfintei Treimi și au vestit lumii fiecare în parte Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos”, a explicat Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a prezentat lucrările prin care sunt cunoscuți în Biserica Ortodoxă „cei trei mari dascăli ai lumii și ierarhi”.

„Pe lângă viața duhovnicească, Sfântul Vasile avea și o mare preocupare pentru ajutorarea săracilor, bolnavilor, bătrânilor, călătorilor, organizând pentru ei un mare așezământ filantropic lângă orașul Cezareea Capadociei, numit apoi, după numele său, «Vasiliada». De la acest așezământ filantropic, Biserica a învățat că propovăduirea Evangheliei lui Hristos trebuie însoțită și de fapte de milostenie care trebuie exprimate nu doar individual și sporadic, ci și instituțional sau permanent. Sfântul Vasile ne-a lăsat și frumoasele rugăciuni ale Anaforalei din Sfânta Liturghie care îi poartă numele și care se săvârșește de zece ori pe an. (...) Sfântul Grigorie a fost numit Teologul sau «Cuvântătorul de Dumnezeu», deoarece a tâlcuit învățătura apostolică despre Sfânta Treime din Sfânta Evanghelie într-un mod deosebit de clar și profund. (...) În capela numită «Biserica Învierii» a ținut celebrele cuvântări teologice despre Sfânta Treime. De aceea, în anul 380 a fost ales Arhiepiscop al Constantinopolului, iar în anul 381 a prezidat Sinodul II Ecumenic pentru a respinge erezia lui Macedonie, cel ce nega dumnezeirea Duhului Sfânt. Spre sfârșitul vieții sale a scris unele texte teologice și a compus versuri creștine, el fiind primul autor de versuri creștine teologice. Sfântul Ioan Gură de Aur a fost predicator timp de 12 ani la Marea Biserică din Antiohia până în anul 397, când a fost chemat de împăratul Arcadie la Constantinopol și a fost ales Arhiepiscop al Constantinopolului. Acolo, Sfântul Ioan a criticat patimile, năravurile rele ale celor bogați, inclusiv lăcomia împărătesei Eudoxia, fapt pentru care aceasta a încercat să-l înlăture din scaun. (...) Sfântul Ioan Gură de Aur a predicat milostenia, a înființat spitale și cantine pentru săraci. A fost și un mare dascăl al pocăinței, spunând că Biserica este un spital, nu un tribunal, un loc de pocăință pentru păcate și de iertare a păcatelor”, a reliefat Preafericirea Sa.

La final, Patriarhul României a evidențiat că Sfinții Trei Ierarhi au multe asemănări între ei: „S-au născut în familii creștine ­evlavioase și aveau o vastă cultură teologică și profană. Sfinții Trei Ierarhi au fost mari apărători ai credinței ortodoxe și ai unității Bisericii în fața ereziilor și a schismelor. Toți acești sfinți ierarhi au avut o viață duhovnicească profundă de rugăciune și post, precum și o viață liturgică intensă. Toți trei au chemat pe oameni la pocăință, la viețuire sfântă și la milostenie. Cei trei ierarhi au fost și mari apărători ai demnității persoanei umane create după chipul lui Dumnezeu. Acești trei ierarhi au avut o sănătate fizică fragilă, dar suflete foarte puternice. (...) Cei trei ierarhi sunt împreună ocrotitorii spirituali ai școlilor de teologie ortodoxă, conform hotărârii primului Congres al Școlilor Teologice Ortodoxe de la Atena din anul 1936. Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul și Sfântul Ioan Gură de Aur au fost, sunt și vor rămâne mari dascăli ai lumii și ierarhi, învățători ai noștri, dar mai ales rugători ai noștri în fața Preasfintei Treimi”, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.