Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Sfințirea bisericii din cadrul Complexului „Grădina Snagov”

Sfințirea bisericii din cadrul Complexului „Grădina Snagov”

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Știri
Un articol de: Filip Hristofor Cane - 13 Noiembrie 2025

Joi, 13 noiembrie 2025, când Biserica Ortodoxă l-a cinstit pe Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, Preasfințitul Părinte Varlaam Plo­ieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârșit slujba de sfințire a bisericii de lemn închinată Sfinților Mucenici Adrian și Natalia din cadrul Complexului „Grădina Snagov”, județul Ilfov. După săvârșirea Sfintei Liturghii, ierarhul a rostit un cuvânt de învăță­tură, punctând bogata moștenire teologică lăsată de Sfântul Ioan Hrisostom.

Sfântul lăcaș a fost sfințit prin stropire cu agheasmă. Alături de Episcopul-vicar patriarhal, la slujba de sfințire și la Sfânta Liturghie ce a urmat s-a rugat un ales sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte: părintele prof. univ. dr. Geor­ge Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod; părintele Valentin Niculae, consilier eparhial la Sectorul juridic și bunuri bisericești al Arhiepiscopiei Bucureștilor; părintele protoiereu Mihai Cristian Burcea, de la Protopopiatul Ilfov Nord, precum și alți preoți și diaconi.

În cuvântul rostit la sfârșitul slujbei de sfințire, ierarhul a subliniat importanța ridicării acestei biserici ca loc de binecuvântare și rugăciune, un spațiu în care oamenii pot veni să-I mulțumească lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite de-a lungul vieții: „Împodobită cu prilejul acestui eveniment, această biserică are un statut special. Mai rar se întâlnesc astfel de lăcașuri sfinte drept centru spiritual al unui așezământ în care oamenii vin să se odihnească, să sărbătorească anumite evenimente din viața lor. Totuși, tradiția aceasta nu este cu totul nouă, deoarece în foarte multe stațiuni balneoclimaterice, încă din secolele al 18-lea și al 19-lea, s-au zidit biserici pentru nevoile duhovnicești ale celor care veneau acolo pentru odihnă sau tratament. De aceea, sunt multe instituții în țara noastră care au dorit ca aceia care se ostenesc în cadrul lor să aibă un loc de rugăciune, un loc de meditație, un loc în care să mulțumească lui Dumnezeu pentru darurile primite sau în care să ceară ajutorul Lui atunci când trec printr-o perioadă mai dificilă a vieții. Desigur, un complex ca acesta, care poartă amprenta spiritualității tradiționale românești, atât în arhitectură, cât și în împrejmuire, realizat după gustul strămoșilor noștri, care și acum, în secolul 21, se arată de o mare prospețime spirituală și estetică, este locul unde oamenii vin, de obicei, pentru a sărbători anumite evenimente, precum căsătorii, botezul copiilor sau zile aniversare. Tradiția Bisericii noastre spune că, atunci când sărbătorim ceva, primul nostru gând trebuie să se îndrepte către Dumnezeu, Căruia să-I mulțumim pentru darul vieții și pentru toate binecuvântările primite de-a lungul timpului”, a spus Preasfinția Sa.

„O înnoire duhovnicească fără precedent”

În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a săvâr­șit, împreună cu ceilalți slujitori ai Sfântului Altar, Sfânta Liturghie.

La finalul slujbei, Preasfinția Sa le-a vorbit celor prezenți despre viața și activitatea Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, evidențiind râvna sa pentru dreapta credință, dragostea față de Biserică și bogata sa moștenire teologică. „Mulțumim Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit să participăm împreună, în această atmosferă familiară, în această biserică atât de primitoare și de călduroasă, rugându-ne la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Este o zi obișnuită din cursul săptămânii, însă este o zi mare din două puncte de vedere. În primul rând, este o zi mare pentru proprietarii Complexului «Grădina Snagov» și pentru toți cei care se ostenesc în acest loc binecuvântat și nădăjduim ca această bucurie să o păstreze cât mai multă vreme în inimile lor. În al doilea rând, este o zi mare pentru că astăzi Biserica face pomenirea unuia dintre cei mai mari teologi și păstori ai ei, Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhi­episcopul Constantinopolului. Sfântul Ioan Gură de Aur, un om cu o cultură extraordinară, un foarte bun cunoscător al Sfintelor Scripturi ca nimeni altul, este socotit cel mai mare interpret al acestora. A fost un mare orator, motiv pentru care scriitorii bisericești l-au numit «Ioan Gură de Aur» sau «Hrisostom», căci vorbea, pe de o parte, profund, dar pe înțelesul tuturor, iar pe de altă parte cu o frumusețe retorică aparte, care îi captiva pe ascultători și îi făcea să-l asculte uneori ore în șir. Istoriile bisericești din secolele 4-5 relatează că oamenii veneau la biserică să-l asculte, plecau acasă, se îngrijeau de animale, mâncau, se odihneau și se întorceau din nou pentru a-l asculta pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Unii se miră astăzi când aud aplauze în biserică, dar el era atât de iubit și de apreciat pentru predicile sale, încât credin­cioșii îl aplaudau. De aceea, a și fost comparat de creștinii de mai târziu cu Demostene, cel mai mare orator al Antichității. A fost un mare păstor al Bisericii, mai întâi ca preot în Antiohia, unde s-a bucurat de un succes extraordinar, atrăgând atenția curții imperiale prin calitățile sale. Salvarea cetății Antiohia este legată de numele său și al Episcopului Meletie, când tinerii din oraș s-au revoltat împotriva taxelor exagerate impuse de curtea de la Constantinopol și au dărâmat statuile împăratului și împărătesei. Acest gest era considerat o infracțiune deosebit de gravă, iar Sfântul Ioan Gură de Aur a rostit atunci celebrele «Predici la statui», în care, cu mult curaj, a condamnat atât abuzurile curții imperiale, cât și violența tinerilor, chemând la o soluție pașnică. Ca urmare, împăratul a iertat cetatea, iar salvatorii Antiohiei au fost considerați Episcopul Meletie și preotul Ioan Gură de Aur. Perioada păstoririi sale la Constantinopol a însemnat o înnoire duhovnicească fără precedent. A trăit ca un adevărat ascet, a folosit toate bunurile sale personale și ale Bisericii pentru opere filantropice, fiind numit «ambasadorul săracilor»”.

În semn de recunoaștere pentru reabilitarea edificiului și pentru trecerea acestuia în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române, ierarhul i-a oferit proprietarului complexului turistic, Adrian Alexandrin Polec, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Ordinul „Credință și Comuniune” pentru mireni.

 

Citeşte mai multe despre:   sfintire  -   PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal