De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Şi-a pus viaţa la temelia bisericii din Berlin
Astăzi se împlinesc trei ani de când părintele profesor Constantin Mihoc, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a trecut la Domnul. Pe 4 august 2009, în timp ce lucra cot la cot cu cei câţiva muncitori pe şantierul viitorului lăcaş de rugăciune, zidul unei construcţii mai vechi s-a dărâmat peste ei. Putem spune că părintele Constantin şi-a pus viaţa la temelia bisericii pe care o construia pentru românii din Berlin.
După mărturiile celor apropiaţi, părintele ar fi ştiut că ceva deosebit se va întâmpla în viaţa lui. Cu câteva seri înainte de a pleca la cer, şi-a visat duhovnicul, pe Mitropolitul Serafim al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, dăruindu-i un rând de veşminte preoţeşti albe şi luminoase. Erau probabil hainele de nuntă cu care avea să se înfăţişeze înaintea Mirelui ceresc. Nu s-a înspăimântat deloc. A intrat în şantier intonând continuu imnul pascal, despre care mărturisea că nu se mai satură să-l cânte. Când zidul s-a surpat peste el, în sufletele tuturor credincioşilor săi lacrimile au început să zugrăvească icoana unui sfânt, pe al cărui loc de jertfă mucenicească a voit Dumnezeu să se înalţe biserica pe care şi-a dorit-o cu atâta râvnă. "Cred că a murit ca un sfânt care s-a jertfit pe altarul lui Hristos. I s-au oferit posibilităţi materiale uriaşe în ţară, la care a renunţat doar pentru a construi o biserică în Berlin de care românii aveau mare nevoie. Zidise deja acolo biserica sufletească pentru că aduna în jurul lui în duminici şi în sărbători peste două sute de persoane la slujbă. A fost un preot deosebit, un coleg cum nu mai întâlneşti niciodată, un mare rugător, un om care împletea mereu rugăciunea cu milostenia. De câte ori venea în ţară, slujea şi la mine în parohie. Îi cunoştea pe aproape toţi oamenii din parohie, iar oamenii îl îndrăgeau, dovadă că şi acum se adună în jurul meu şi îl pomenim cu dor. Eu îl simt permanent la slujbă lângă mine", ne-a mărturisit părintele Florin Gheorghe Sfarghie, parohul Bisericii "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" din localitatea nemţeană Cuiejdiu, Protopopiatul Piatra Neamţ, unul dintre cei mai apropiaţi prieteni şi colegi ai regretatului profesor de teologie. Pomenire la seminarul de la Mănăstirea Neamţ Astăzi, părintele Constantin Mihoc va fi pomenit la biserica Seminarului Teologic "Veniamin Costachi" de la Mănăstirea Neamţ, în ajunul sărbătorii Sfântului Ioan Iacob, pe care l-a îndrăgit nespus. "Iubea foarte mult pe Sfântul Ioan şi făcuse o înţelegere cu colegii lui să nu lipsească niciodată de la sărbătoarea bisericii seminarului. 2009 a fost singurul an când nu a ajuns la hram pentru că se pregătea să ridice biserica lui, cu gândul că va veni mai târziu. Dar Sfântul Ioan l-a chemat la el chiar în ajunul praznicului său", ne-a mărturisit directorul seminarului, părintele Ioan Mihoc, unul dintre fraţii părintelui Constantin. Duminică, 29 iulie, părintele a fost pomenit şi la Biserica "Buna Vestire" din satul Sfântul Ilie - Suceava. La mormântul lui s-au rugat soţia şi cei trei copii veniţi din Germania, ceilalţi membri ai familiei şi mulţi dintre credincioşii care l-au avut ca păstor duhovnicesc. Pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, părintele Constantin Mihoc va fi pomenit şi în Biserica "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" din Cuiejdiu de către foştii săi colegi de seminar şi de facultate. Alături de părintele paroh Florin Gheorghe Sfarghie, se vor ruga fostul diriginte din seminar, pr. Constantin Cojocaru, pr. Vasile Andreica, parohul comunităţii româneşti din Terne, Italia, pr. Ioan Petraru de la Parohia Precista din Piatra Neamţ şi părintele Ioan Papuc de la Parohia "Sfântul Gheorghe" din Piatra Neamţ. După Sfânta Liturghie şi slujba Parastasului, cei care l-au cunoscut se vor putea împărtăşi din nou din cuvintele părintelui Constantin, vizionând un interviu acordat cu câţiva ani în urmă în cadrul unei emisiuni a Trinitas TV.