Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman“ din Oradea, în colaborare cu Episcopia Oradiei, a organizat Simpozionul naţional cu tema „Acad. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae - Părintele Teologiei româneşti“.
Simpozionul a debutat cu oficierea slujbei Parastasului pentru Părintele Dumitru Stăniloae, în biserica de lemn, monument istoric, cu hramurile „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ din campusul Universităţii. În cadrul simpozionului, desfăşurat în sala de conferinţe a Bibliotecii Universităţii din Oradea, la care au participat cadre didactice de la mai multe facultăţi de teologie ortodoxă din Patriarhia Română şi personalităţi din mediul academic orădean, au fost prezentate diverse aspecte din complexa operă teologică a Părintelui Dumitru Stăniloae. Lucrările au evocat opera şi personalitatea emblematică a celui care a fost considerat „cel mai mare teolog al secolului al XX-lea“.
Teologie apostolică, contemporană şi profetică
În alocuţiuni s-a reliefat ideea că opera şi gândirea Părintelui Dumitru Stăniloae este o adevărată odă adusă învăţăturii ortodoxe. El a scris o teologie adevărată şi vie de o mare înălţime duhovnicească, care a fost orientată spre trei direcţii: trecut, prezent şi viitor, teologia sa fiind, în acelaşi timp, apostolică, contemporană şi profetică. Caracteristicile operei teologice a Părintelui Dumitru Stăniloae sunt fidelitatea faţă de Revelaţia Mântuitorului nostru Iisus Hristos oferită prin Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie. Învăţăturile sale au o mare deschidere către viitorul eshatologic, fiind bazate pe tradiţia apostolică, aşa cum este ea interpretată şi de către Sfinţii Părinţi. Teologia scrisă de către Părintele Dumitru Stăniloae este o teologie a iubirii şi a comuniunii personale, bazată pe bucuria trăirii lui Dumnezeu.
Studiul teologic aprofundat al Părintelui Stăniloae s-a reflectat puternic şi în viaţa sfinţiei sale. Au mărturisit cu sfială cei care i-au trecut pragul casei pentru a afla un cuvânt de folos sau pentru a primi o lămurire la întrebările care îi frământau, într-o vreme neprielnică pentru preocupări duhovniceşti. Părintele unea în personalitatea sa, într-un chip armonios, pe preotul ortodox cu teologul de mare iubire şi cuprindere, pe preotul căsătorit preocupat de Filocalie, pe omul înaintat în zile, dar cu duhul tânăr, plin de iubire pentru cei de aproape şi pentru cei de departe. El a fost cel care a teologhisit patristic şi în acelaşi timp contemporan. El este gura evlaviei tradiţional-patristice a poporului român binecredincios şi, în general, a întregului popor ortodox.
Călăuzit de Sfinţi Părinţi precum Sfântul Maxim Mărturisitorul sau Sfântul Grigorie Palama, Părintele Dumitru Stăniloae a dezvăluit înălţimile cugetării duhovniceşti şi ne-a deschis calea spre o perspectivă dincolo de orizonturile lumii acesteia. Teologia scrisă de Părintele Stăniloae privea lumea aceasta şi îi cheamă pe contemporani spre lumea tainică a inimii.
Toţi cei prezenţi la lucrările simpozionului au concluzionat genialitatea personalităţii Părintelui Dumitru Stăniloae, cel care a fost şi va rămâne un teolog de excepţie, un adevărat slujitor al lui Hristos, care a adunat şi va aduna şi pe mai departe în jurul operelor sale, cercetători şi teologi din ţară şi din întreaga lume.