În contextul Anului omagial al unității de credință și de neam și al Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timișoara, în colaborare cu Arhiepiscopia Timișoarei, a organizat marți, 8 mai, la Mănăstirea Timișeni-Șag, județul Timiș, Simpozionul Internaţional de Teologie cu tema: „ Credință și neam: Duhovnicie și duhovnici în Ortodoxia românească”.
Manifestarea științifică a debutat în biserica istorică a Mănăstirii Timișeni-Șag, cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, prin oficierea Acatistului Mântuitorului Iisus Hristos de către părintele Rafael Povîrnaru de la Departamentul de Teologie Ortodoxă din Timișoara. După momentul de rugăciune, lucrările Simpozionului Internațional de Teologie au debutat în mod oficial, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, rostind un cuvânt de deschidere, în care a vorbit despre importanța actului Unirii de la Alba Iulia din 1918, ce constituie o pagină de istorie a neamului românesc. De asemenea, ierarhul a subliniat importanța culturii și credinței în păstrarea unității naționale: „Cultura și credința au fost străjerii neamului nostru românesc. Cultura și spiritualitatea românească au fost mai înalte decât Carpații. De acolo s-au revărsat de o parte și de alta, menținând unitatea neamului nostru. Prin urmare, apărarea și întregirea neamului românesc nu s-au făcut doar cu arma, ci s-au făcut, întâi de toate, prin cultură și credință”.
A urmat, apoi, cuvântul prof. dr. Petros Vassiliadis, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Tesalonic, care a salutat inițiativa profesorilor de la Catedra de teologie ortodoxă de a organiza un simpozion dedicat clericilor ortodocși români care, prin contribuția lor, au conturat specificul românesc al Ortodoxiei. În continuare, distinsul profesor a susținut referatul „The Orthodox Understanding of Mission after the Holy and Great Council”, în cadrul căruia a evidențiat câteva aspecte abordate de participanții de la Sfântul și Marele Sinod Ortodox din insula Creta, referitoare la misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană.
Simpozionul se bucură de participarea a numeroase cadre didactice de la opt Facultăţi de Teologie Ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei Române, dar și a mai multor cercetători, doctori și doctoranzi în domeniul teologiei ortodoxe. Scopul major al manifestării științifice a constat în explorarea specificului românesc al Ortodoxiei, așa cum s-a conturat acesta de-a lungul istoriei noastre. În acest sens, s-a reliefat faptul că relația dintre credința ortodoxă și tradițiile populare ale neamului românesc și-a pus amprenta, în mod pregnant, asupra specificului național al spiritualității românești.
Lucrările simpozionului au continuat marți cu a doua secțiune de referate, dedicate clericilor ortodocși români care, prin activitatea lor pastoral-misionară, au contribuit la păstrarea unității de credință și neam.
.jpg)
