Simpozion național de teologie la Timișoara

Cu prilejul împlinirii a 1.230 de ani de la întrunirea Sinodului 7 Ecumenic de la Niceea, din 787, care a condamnat iconoclasmul, restabilind cultul sfintelor icoane, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timișoara, în colaborare cu Arhiepiscopia Timișoarei, a organizat în perioada 19-20 mai, la Mănăstirea Timișeni-Șag, Simpozionul naţional de teologie cu tema: „Icoana vie și iconoclasmul contemporan: Sfinți și sfințenie în iconografia ortodoxă”.

Simpozionul a debutat în biserica mare a Mănăstirii Timișeni cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, prin oficierea slujbei de Te Deum de către un sobor de preoți de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara. După momentul de rugăciune, lucrările Simpozionului național de teologie de la Timișoara au fost deschise de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, care a subliniat că omul este o „antropo­icoană”, o icoană vie, creată după „chipul lui Dumnezeu” și semnată de Însuși Dumnezeu Cel viu.

„Dacă în secolele VI-VIII Sfinți Părinți s-au confruntat cu o provocare majoră, și anume aceea a unor curente care doreau scoaterea icoanelor din Biserică, astăzi suntem în fața unui alt fel de iconoclasm mult mai agresiv, și anume acela al luptei duse împotriva icoanei tocmite de Dumnezeu: omul. Niciodată împotriva omului nu s-au îndreptat atâtea săgeți ca în zilele de acum.

Astăzi, icoana-om sau «antropoicoana» este pusă în pericol, întrucât se încearcă intrarea în gena umană și modificarea ei. Dacă cineva ne-ar oferi un tablou de-al lui Nicolae Grigorescu și ar veni altcineva cu alte culori și cu ideea de a-l retușa, nu l-am lăsa, pentru că acest tablou este o capodoperă a marelui pictor român. Atunci de ce să-i lăsăm pe unii oameni să intervină în această icoană vie care poartă semnătura lui Dumnezeu? Dacă opera lui Grigorescu suntem în stare să o apărăm, atunci, cu atât mai mult trebuie să apărăm astăzi capodopera lui Dumnezeu, care este omul”, a menționat Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan.

A urmat apoi cuvântul conf. univ. dr. Dumitru Tucan, prodecanul Facultății de Litere, Istorie și Teologie și directorul Departamentului de Studii Românești din cadrul Universității de Vest din Timișoara, care a salutat iniția­tiva profesorilor de la Catedra de teologie ortodoxă de a organiza cea de-a șasea ediție a Simpozionului național de teologie.

Evenimentul s-a bucurat de participarea a numeroase cadre didactice de la șapte facultăţi de teologie ortodoxă și două departamente de teologie din cuprinsul Patriarhiei Române, dar și a mai mulţi cercetători și doctoranzi în domeniul teologiei ortodoxe. Prima parte a simpozionului a fost moderată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan. În cadrul acesteia au susținut prelegeri: ierom. dr. Agapie Corbu, de la Schitul „Buna Vestire” Almaș, județul Arad, cu lucrarea „Transformările ideii de sfânt și de sfințenie în sec. IV-VI și urmările lor iconoclaste”; arhim. conf. dr. Teofan Mada, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, cu tema „Artă creatoare, icoană și Biserica cea vie”; pr. conf. dr. Jan Nicolae, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, cu studiul „Mandylion euharistic și memoria liturgică a Sfintei Fețe. Omilia lui Grigorie Referendarul”, pr. conf. dr. Ioan Mihoc, de la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, cu tema „Theodor Abu Qurrah, promotor al teologiei icoanei în context islamic”; pr. lect. dr. Lucian Colda, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, cu studiul „Elemente de iconografie în omiliile Sfântului Fotie cel Mare, Patriarhul Constantinopolului, cu referire specială la reflectarea aspectelor de hristologie și antropologie iconică. Implicații eclesiologice”; asist. dr. Alexandru Prelipcean, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, cu referatul „Contribuția teologilor greci contemporani asupra vieții, operei și teologiei Sfântului Andrei Criteanul”; pr. lect. dr. Florin Tomoioagă, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dr. Vasile Coman” din Oradea, cu studiul „Limbajul icoanei și tăcerea lui Hristos în romanul «Tăcere» al lui Shusaku Endo”. Partea a doua a simpozionului a fost moderată de pr. conf. dr. Nicolae Morar, de la Departamentul de Teologie Ortodoxă din Timișoara, și arhim. dr. Casian Rușeț, de la Departamentul de Teologie Ortodoxă din Caransebeș.