Simpozion Național de Teologie la Timișoara

Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timișoara, în colaborare cu Arhiepiscopia Timi­șoarei, a organizat joi, 23 mai, la Mănăstirea Timișeni-Șag, Simpozionul Naţional de Teologie cu tema: „Isihasm și spiritualitate filocalică în Tradiția teologică românească”. 

Manifestarea științifică a debutat în biserica istorică a Mănăstirii Timișeni cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, prin oficierea Acatistului Mântuitorului Iisus Hristos. După momentul de rugăciune, a avut loc sesiunea festivă de deschidere a Simpozionului Național de Teologie, prezidat de Înaltprea­sfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului.

A urmat, apoi, cuvântul conf. dr. Dana Percec, decanul Facul­tății de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, care a salutat ini­țiativa profesorilor de la Catedra de Teologie ortodoxă de a organiza un simpozion dedicat spiritua­lității filocalice din tradiția românească. În continuare, pr. conf. dr. Gheorghe Holbea a susținut referatul cu tema „Isihasmul, cale de transfigurare a suferinței în timpul persecuției comuniste”.

Simpozionul s-a bucurat de participarea a numeroase cadre didactice de la Facultăţile de Teologie Ortodoxă din București, Sibiu, Cluj-Napoca, Arad, Alba Iulia, dar și a mai multor cercetători, doctori și doctoranzi în domeniul teologiei ortodoxe din țară și din Marea Britanie. 

Scopul major al manifestării științifice a constat în explorarea dimensiunii isihaste și a spiritua­lității filocalice în spațiul teologiei românești. În acest sens, au fost evidențiate cele două coordonate majore care definesc specificul spiritualității noastre carpatine: în primul rând, contribuția monahală la revigorarea vieții duhov­nicești prin spiritualitatea isihastă, inițiată de starețul Vasile de la Poiana Mărului, și versiunea slavonă a Filocaliei (Dobrotoliubie), realizată de Sfântul Paisie de la Neamț (Velicikovski), precum și prin renașterea filocalică exemplară a stareților Gheorghe și Calinic de la Cernica. Totodată, s-a accentuat faptul că pleiada de mari duhovnici români din secolul XX (părintele Ilie Cleopa, părintele Paisie Olaru, părintele Dionisie Ignat, părintele Arsenie Papacioc, părintele Petroniu Tănase și părintele Teofil Părăian) fac parte din această remarcabilă tradiție duhovnicească din secolul al XVIII-lea, o tradiție care și-a pus amprenta asupra spiritua­lității ro­mâ­nești.

Lucrările simpozionului au continuat în după-amiaza zilei, cu o nouă serie de referate, care, pe lângă faptul că au explorat dimensiunile isihasmului și spiri­tualității filocalice românești din diverse perspective (dogmatice, liturgice, duhovnicești și istorice), au evidențiat și contribuția decisivă a părintelui Dumitru Stăniloae la revigorarea teologiei româ­nești prin traducerea Filocaliei în limba română, precum și prin recuperarea duhului viu al Sfinților Părinți în scrierile sale dogmatice, liturgice și ascetice. 

Simpozionul Național de Teologie de la Mănăstirea Timișeni- Șag este un prinos de cinstire adus celor care au contribuit la permanentizarea și la păstrarea vieții contemplative (ca vedere a lui Dumnezeu) în spațiul carpato-danubiano-pontic.