Simpozionul naţional interdisciplinar „Credinţă, adevăr, creaţie în închisorile comuniste”, la a VI a ediţie

Sâmbătă, 13 mai 2017, s‑a desfăşurat la Liceul „Dimitrie Gusti” din Bucureşti a VI‑a ediţie a Simpozionului naţional interdisciplinar „Credinţă, adevăr, creaţie în închisorile comuniste”, care face parte din proiectul „Să ne cunoaştem trecutul pentru a ne proiecta viitorul”, realizat  de Liceul Teoretic „Ion Barbu” (partener principal), împreună cu instituţii naţionale și locale: Arhiepiscopia Bucureștilor - Sectorul învățământ și activități cu tineretul, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Fundaţia „Academia Civică”, Uniunea Scriitorilor - filiala Bucureşti Proză, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti Sector 5, Primăria Sectorului 5.

Pentru prima dată anul acesta, în cadrul simpozionului, participanții s‑au bucurat de expoziția „Biblioteca română din Freiburg”, izvor de cultură românească în Occident și loc al memoriei exilului românesc, realizată de IICCMER. Coordonatoarea proiectului, Mihaela Toader (IICCMER), i‑a avut ca invitați pe Dumitru Dobre (IICCMER) și Raluca Spiridon (CNSAS).

La simpozion s‑au derulat câteva pagini din istoria vie prin evocările emoționante ale foștilor deținuți politici invitați. Ultimul mare poet al închisorilor comuniste, Demostene Andronescu le‑a vorbit elevilor despre rezistența prin poezie și credință, despre importanța comunicării prin Morse. Președintele filialei București a AFDPR, Ion Radu, a subliniat, dincolo de suferințele îndurate în cei 12 ani de închisori și lagăre de muncă, rezistența prin cultură, în detenție învățând limba engleză, iar după eliberare devenind profesor.

Galina Răduleanu, fiica preotului Boris Răduleanu, întemnițat pentru credință, a fost condamnată la 7 ani de închisoare, acuzată de „discuții”. La 17 ani fusese exmatriculată din liceu fiindcă ținea un jurnal în care nota toate trăirile. Fiică de partizan, născută în închisoare, Zoe Rădulescu n‑a reușit să‑și găsească actul nașterii nici până în ziua de astăzi. Tatăl ei, Gogu Puiu, a fost liderul rezistenței armate din Dobrogea. Dr. Dionisie Stoenescu, condamnat în același lot cu Demostene Andronescu, executând 8 ani de închisoare, le‑a vorbit elevilor despre suferință, demnitate și jertfă.

Participanţii la simpozion au aflat că închisorile comuniste au fost pline de studenţi şi elevi. Nina Moica le‑a mărturisit elevilor că se temeau comuniştii până şi de copii, ea fiind arestată la 15 ani. Ion Varlam, arestat la doar 14 ani, le‑a povestit elevilor despre copiii pe care i‑a întâlnit în închisori: „Am stat cu nişte copii de la Iaşi, dintre care cel mai mic avea 8 ani şi cel mai mare 12 ani. Erau condamnaţi pentru că, primind revistele acelea care se difuzau pionierilor, au citit un articol în care era vorba despre nişte copii francezi care au avut mare curaj scriind pe trotuarul unui oraş din Franţa, unde era o bază militară din America, cu o pensulă cu vopsea: U.S. - GO HOME!.

Şi copiii aceştia din Iaşi au luat o bidinea cu nişte var şi au scris pe trotuarul cartierului din Iaşi unde stăteau: U.R.S.S. - GO HOME! Şi pentru asta i‑a băgat la puşcărie şi au luat pedepse destul de mari. Cei mai mari au fost condamnaţi la 4 ani de puşcărie!”

Emil Mihăilescu a făcut parte din grupul de studenţi arestaţi în lotul Rugului Aprins, alături de părintele Sofian Boghiu, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Roman Braga, Felix Dubneac.

Mihaela Ciobotea le‑a arătat elevilor manuscrisele poeziilor tatălui ei, Mihai Buracu, trecut prin reeducarea de la Pitești, manuscrise ascunse într‑un mâner de valiză.

Cu ocazia simpozionului, s‑a vernisat și expoziţia „Semnal”, cuprinzând lucrări plastice ale participanţilor la Concursul naţional „Rezistenţa comunistă”. Au fost expuse şi volume din „Biblioteca arestată”.

Trupa de teatru DOMINO de la Liceul Teoretic Waldorf din Iași a prezentat piesa „Rinocerul roșu”, adaptare de prof. Olimpia Popescu, după piesa lui Matei Vișniec „Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre”.

În a doua parte, s‑au desfășurat lucrările simpozionului pe secțiuni: „Literatură”, „Istorie‑Științe sociale”, „Religie” și „Familia mea în comunism”, prezentate de elevi și profesori. Fiind 13 mai, s‑a evocat figura demnă și impresionantă a Aristinei Pop‑Săileanu, născută în 1931, în această zi, care s‑a alăturat în 13 mai 1949 - ziua când împlinea 18 ani - luptătorilor din munți, alături de tatăl și fratele ei. Condamnată la 20 de ani, Aristina Pop‑Săileanu a executat 11 ani de închisoare pentru idealul de libertate care dădea sens vieții ei.

Printre participanții din cele 30 de județe ale țării, la activitățile proiectului s‑au numărat urmașii luptătorilor din munți, ai armenilor dislocați și închiși, ai celor care au suferit ani grei în temnițele comuniste, care își evocă strămoșii înălțându‑le cruci și apărând de uitare jertfa lor. Neamul românesc simte creștinește, fiindcă, așa cum scria Mircea Vulcănescu, martir al temnițelor comuniste: „Fără religie și istoricitatea lui Iisus lumea e un imens pustiu de sare și cenușă!”