Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, a liturghisit duminică, 17 noiembrie, în mijlocul credincioșilor din parohia românească cu hramurile „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” și „Sfinții Ma
Slujbă arhierească la hramul Schitului Salaş
Duminică, 2 august, Schitul „Sfântul Ilie”-Salaș al Mănăstirii Putna și-a sărbătorit hramul. Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de slujitori din care a făcut parte şi arhimandritul Melchisedec, stareţul Mănăstirii Putna şi exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a spus: „Astăzi am ascultat Sfânta Evanghelie în care ne-am amintit despre o minune pe care Domnul Iisus Hristos a săvârşit-o, şi anume minunea înmulţirii pâinilor, cinci pâini şi doi peşti, cu care s-au hrănit mulţi oameni, cinci mii de bărbaţi în afară de femei şi de copii. Domnul Iisus Hristos a văzut mulţimile adunându-se şi I s-a făcut milă. Mulţime de oameni fără megafon, fără publicitate, fără anunţ că este cineva care zice ceva, se adunau în jurul Domnului Hristos, ba mai mult, Evanghelia acestei minuni cu înmulţirea celor cinci pâini şi doi peşti vine după ce Evanghelistul Matei relatează despre momentul când Sfântului Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul. Şi după ce Domnul Hristos a auzit despre acest nefericit eveniment, S-a retras, a vrut să fie singur, S-a dus mai departe, a ieşit chiar şi dintre apostolii Săi. Cu toate acestea, oamenii L-au urmărit, pentru că le era drag să stea cu Domnul Iisus Hristos, şi care pe mare, şi care pe uscat s-au dus după El. Şi Domnul Iisus Hristos văzându-i, văzând această mulţime de oameni, I S-a făcut milă de ei. Domnul Iisus Hristos îi adună pe oameni şi Biserica îi adună pe oameni. Noi creştinii ar trebui să adunăm în jurul nostru. Fiecare dintre noi care suntem creştini şi care purtăm chipul Domnului Iisus Hristos ar trebui să fim şi noi ca El, să adunăm în jurul nostru, să fim magnet. Oamenilor să le placă, să le fie bine, să se simtă bine în jurul nostru, în jurul creştinilor, în jurul Bisericii, aşa cum le-a stat bine în jurul Domnului nostru Iisus Hristos. Dar nu toţi care se adună şi rămân. Prima dată da, oamenii se adunau în jurul Domnului nostru Iisus Hristos din diferite motive, unii pentru că erau atraşi de cuvântul Domnului, alţii pentru că voiau să dobândească o vindecare, alţii din curiozitate, alţii pentru că Domnul în mod precis i-a chemat, precum au fost Apostolii, dar nu toţi au rămas. La un moment dat, Domnul Iisus le-a spus ucenicilor care erau în jur ceva despre Pâinea care se pogoară din cer, despre trupul Său pe care trebuie să-l mâncăm, şi nu L-au înţeles, nici oamenii din jur, şi unii s-au dus, era prea mult pentru ei. Domnul Hristos i-a întrebat pe cei mai de aproape ucenici: Nu vă duceţi şi voi? Şi ei, deşi nu au înţeles, au zis: Unde să ne ducem, Doamne? Tu ai cuvintele vieţii celei veşnice! Domnul cheamă pe mulţi, pe toţi, dar nu rămân toţi. Mulţi chemaţi, puţini aleşi!”