Slujbă arhierească la Mănăstirea Cernica

În ziua în care Biserica Ortodoxă Română l-a prăznuit pe Sf. Cuvios Gheorghe, stareţul mănăstirilor Cernica şi Căldăruşani, la Mănăstirea Cernica, de lângă Bucureşti, a fost slujbă arhierească. Sfânta Liturghie a fost oficiată de PS Gherasim, Episcopul Râmnicului, PS Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului, şi PS Sebastian Ilfoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. La sfârşit, PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, prezent la Mănăstirea Cernica, a ţinut un cuvânt de învăţătură prin care a evocat personalitatea Sf. Cuvios Gheorghe, stareţul Cernicăi şi al Căldăruşanilor, care a înnoit monahismul din Ţara Românească, asemeni Sf. Paisie Velicicovski, care a reorganizat monahismul din Moldova. Părintele Patriarh a precizat că „Sf. Cuv. Gheorghe este, alături de Sf. Cuvios Calinic de la Cernica, un sfeşnic de lumină peste timpuri. Aceştia au fost luminători, unul în secolul al XVIII-lea şi unul în secolul al XIX-lea, în vremuri în care credinţa slăbise, viaţa monahală, de asemenea, iar în societatea noastră se simţea influenţa secularismului, a duhului lumesc, care venea din Occident (...). În secolul al XVIII-lea, când a trăit Sf. Cuv. Gheorghe a trăit şi Sf. Cuv. Paisie, stareţul mănăstirilor Secu şi Neamţ. Sf. Cuv. Gheorghe a fost împreună rugător şi împreună luminător cu marele Paisie de la Neamţ şi Secu, iar Sf. Calinic de la Cernica a continuat, în secolul al XIX-lea, acelaşi duh isihast de pacificare, de liniştire, de adunare a omului în iubirea şi binecuvântarea lui Dumnezeu“, a menţionat PF Patriarh Daniel.

Prea Fericirea Sa a trecut apoi în revistă câteva repere biografice din viaţa Sf. Cuv Gheorghe, subliniind faptul că acesta a intrat în viaţa monahală la Sfântul Munte Athos, unde l-a cunoscut pe Sf. Cuv. Paisie de la Neamţ, căruia i-a devenit ucenic şi pe care l-a urmat în Moldova, la Mănăstirea Dragormirna, unde a rămas până în 1779, când s-a mutat la Mănăstirea Neamţ.

În anul 1781, plecând din nou spre Muntele Athos, a fost oprit la Bucureşti de Mitropolitul Ţării Româneşti, pentru a ajuta la reorganizarea vieţii de obşte din mănăstirile din această zonă. După un vis în care i-a apărut Sf. Nicolae cerându-i să scoată din paragină mănăstirea lui, a rămas în Ostrovul Cernicăi, devenind apoi stareţ al mănăstirilor Cernica şi Căldăruşani. Sf. Cuvios Gheorghe este socotit drept unul dintre cei mai de seamă cuvioşi români, înnoitor de renume al monahismului românesc, în pragul epocii moderne, în duhul neo-isihast athonito-paisian.

Sf. Cuvios Gheorghe, stareţul mănăstirilor Cernica şi Căldăruşani, a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2005, la propunerea vrednicului de pomenire patriarhul Teoctist, iar proclamarea canonizării sale a avut loc la 3 decembrie acelaşi an.