Slujba de Bobotează la Catedrala mitropolitană din Timişoara

De praznicul Botezul Domnului, numeroşi credincioşi timişoreni şi-au îndreptat paşii spre Catedrala mitropolitană pentru a participa la slujba de Bobotează, oficiată de Preasfinţitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei. Ierarhul, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare şi Sfinţirea cea Mare a apei.

În cuvântul de învăţătură adresat celor prezenţi, Preasfinţia Sa a vorbit despre semnificaţiile duhovniceşti ale slăvitului praznic, arătând că la Botezul Domnului are loc arătarea Preasfintei Treimi; glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul  Se descoperă tuturor ca Mesia cel mult aşteptat şi stă în râul Iordan, iar Sfântul Duh Se coboară în chip de porumbel.  În acelaşi timp, Preasfinţitul Paisie a subliniat legătura spirituală dintre Epifania de la Iordan şi lucrarea sfinţitoare şi mântuitoare a Tainei Sfântului Botez, primită în pruncie de fiecare creştin. Astfel, prin botez refacem legătura cu Dumnezeu şi ne facem părtaşi morţii şi Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, prin întreita afundare în cristelniţă.

În finalul Sfintei Liturghii, după rugăciunea Amvonului, ierarhul, înconjurat de soborul de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfinţirea cea Mare a apei. În cadrul slujbei au fost înălţate rugăciuni pentru ca lucrarea cea curăţitoare a Treimii Celei mai presus de fire să se pogoare peste apă şi să-i dăruiască ei „harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului“. După Sfinţirea apei, Preasfinţia Sa a binecuvântat credincioşii, stropindu-i cu apă sfinţită, mergând prin mijlocul lor, până la ieşirea din sfântul lăcaş, unde i-a binecuvântat pe toţi cei aflaţi pe treptele catedralei. După slujbă, preoţii slujitori au împărţit credincioşilor prezenţi Agheasma cea Mare şi iconiţe cu praznicul Botezului, administraţia catedralei pregătind în acest an vase cu o capacitate de aproximativ 5.000 de litri de apă.

Semnificaţii ale Aghesmei Mari

Cuvântul „agheasma“ în limba greacă înseamnă „apă sfinţită“. Ca element fundamental al Creaţiei, apa se foloseşte la spălarea şi curăţirea fizică a trupului uman sau a celorlalte corpuri materiale, dar este asociată şi lucrării de curăţire spirituală, de îndepărtare a urmelor păcatului. Pe lângă sfinţirea lumii exterioare, Agheasma Mare sfinţeşte şi trupurile creştinilor. Agheasma Mare se poate consuma dimineaţa pe nemâncate şi înainte să se ia anafură, iar atunci când credincioşii se împărtăşesc, după împărtăşanie, nu înainte. Timpul în care se consumă Agheasma Mare este în perioada praznicului Bobotezei, din preziua Bobotezei şi până la odovania praznicului, până la 14 ianuarie. De asemenea se poate consuma în zile de sărbătoare, în zile de ajunare, înainte de masă dis-de-dimineaţă, sau în zilele când credincioşii merg la biserică.

Conform tradiţiei, credincioşii întrebuinţează Agheasma Mare şi pentru stropitul caselor, gospodăriilor, animalelor din bătătură, sfinţind lumea din jur şi chemând ajutorul lui Dumnezeu de-a lungul noului an.

Agheasma Mare este păstrată la loc de cinste în fiecare locuinţă, îndeosebi în vase de sticlă.