Slujbă de pomenire pentru eroii ardeleni de la Soultzmatt

La cimitirul eroilor români din localitatea alsaciană situată la graniţa dintre Franţa şi Germania a fost oficiat recent un Parastas pentru ardelenii trecuţi la cele veşnice pe aceste locuri, în timpul primului război mondial. Slujba religioasă a fost oficiată de cei doi parohi din comuna Gura Râului, judeţul Sibiu, părintele protopop Petru-Toader Damian, şi părintele Ioan Peană.

În cimitirul din comuna franceză Soultzmatt odihnesc 680 de eroi români dintre cei aproximativ 2400 de prizonieri luaţi din Transilvania în timpul primului război mondial şi aduşi în groaznicele lagăre germane de aici. Mărturiile istorice spun că ardelenii prizonieri au fost aduşi aici pentru a fi puşi la munci grele, schingiuiţi, înfometaţi şi bătuţi. După încheierea primului război mondial, autorităţile au încuviinţat înfiinţarea cimitirului românesc de aici, iar la ceremonia de inaugurare au participat regele Ferdinand I şi regina Maria, deschizând astfel o lungă tradiţie ca marii conducători ai ţării să participe periodic la manifestări de comemorare în Alsacia.

La ceremonia de sfinţire a crucii, care străjuieşte întregul cimitir, săvâr?ită în 9 aprilie 1922, regina Maria a cerut ca la baza crucii să fie fixate patru plăci de marmură cu inscripţii în limbile română şi franceză, care să dea mărturie peste veacuri despre jertfa românească din Alsacia. Două dintre ele au următorul text: „În amintirea celor 2.344 de prizonieri de război români morţi în lagărele germane de internare din Alsacia şi din Lorena în (anii) 1917-1918. În amintirea Alsacienilor şi Lorenilor care i-au ajutat să supravieţuiască“ şi un text semnat de regina Maria a României: „Soldaţi Români! Departe de patria voastră pentru care voi v-aţi jertfit, odihniţi-vă în pace, aureolaţi de glorie, în acest pământ, care nu vă mai este străin“.

„În 9 aprilie 1924, familia regală inaugura cimitirul românesc de aici, iar autorităţile franceze ofereau terenul guvernului României. Regina Maria a mai vizitat încă o dată cimitirul românesc din Soultzmatt, iar în 1978 a avut loc o amplă ceremonie de comemorare a eroilor români, cu participare din Franţa, Germania şi Elveţia“, ne-a spus protopopul de Sălişte şi paroh la Gura Râului II, Petru-Toader Damian. După evenimentele din 1989, reprezentanţi ai României au vizitat în mai multe rânduri cimitirul din Soultzmatt şi au participat la manifestările organizate de autorităţile franceze pe acest petec de pământ românesc.

Proces de înfrăţire

Între comuna Soultzmatt din Franţa şi comuna Gura Râului din judeţul Sibiu se află un proces de înfrăţire, prin care manifestările de cinstire a eroilor ardeleni din cimitirul românesc să fie organizate în comun, iar cele două comunităţi au posibilitatea să cunoască mai bine trecutul, tradiţiile şi cultura locurilor din cele două ţări. Vizita delegaţiei din Gura Râului de la începutul lunii mai, în cadrul căreia a fost oficiată şi slujba de pomenire, a avut rolul de a apropia şi mai mult cele două comunităţi şi de a grăbi acest proces de înfrăţire a celor două mari comune.

„Împreună cu reprezentanţii Consiliului local am participat la o ceremonie de dezvelire a unei plăci comemorative dedicate reginei Maria a României şi la toate manifestările dedicate împlinirii celor 70 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial. Ne-am rugat pentru sufletele celor câteva sute de ardeleni care au trecut la cele veşnice în Alsacia. Aşteptăm în viitorul apropiat ca o delegaţiei a comunei Soultzmatt să vină la Gura Râului pentru a facilita înfrăţirea dintre cele două localităţi“, ne-a mai spus părintele Petru-Toader Damian.

Cimitirul eroilor din Soultzmatt este loc de pelerinaj pentru sute de români. Anual, se organizează aici slujbe de pomenire, manifestări comemorative şi alte evenimente prin care se cinsteşte memoria sutelor de eroi din Alsacia, iar parohiile româneşti din diaspora oficiază adesea parastase pentru cei îngropaţi la Soultzmatt.