Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Slujba Privegherii Sfinţilor Împăraţi la Catedrala patriarhală

Slujba Privegherii Sfinţilor Împăraţi la Catedrala patriarhală

Un articol de: Ioan Bușagă - 21 Mai 2013

Sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena, este hramul a numeroase biserici de mănăstiri şi parohii. Între acestea se află şi Catedrala patriarhală, ctitorie a lui Constantin Şerban Basarab Voievod. Slujba Privegherii a fost săvârşită aici de IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Cântările Vecerniei, Litiei şi Utreniei sărbătorii evidenţiază însemnătatea Sfintei Cruci, descoperită de Sfânta Împărăteasă Elena, semn care a însemnat pentru Sfântul Împărat Constantin „arma cea tare din ceruri“, arma cu care a învins pe potrivnici, cu care a condus cu dreptate pe pământ. De asemenea, se arată că prin buna cuviinţă Împăratul Constantin a primit credinţa Apostolilor, iar prin aceasta a unit toată suflarea creştinească. De aceea, după cum sublinia Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian, de la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena avem multe de învăţat şi, datorită faptelor lor, ei au rămas în conştiinţa posterităţii ca fiind sfinţi şi mari împăraţi.

„Sfântul Împărat Constantin cel Mare s-a comportat mai înainte de a fi botezat drept un creştin autentic. A dăruit Bisericii, în timpuri de tulburare a credinţei, bucuria echilibrului şi, inspirat de episcopii sfinţi, a gândit să actualizeze adunarea Apostolilor de la Cincizecime, care veneau din diferite locuri şi care au stat sub inspiraţia Duhului Sfânt. În casa lui din Bitinia a reuşit să convoace în condiţiile veacului IV toată suflarea creştină, reprezentată de 318 Părinţi Sfinţi. Prin Sinodul de la Niceea s-a arătat consolidarea vieţii prin dreapta credinţă, s-a hotărât data serbării Paştilor, s-au stabilit sărbători creştine, precum cultul Sfintei Cruci, al sfintelor moaşte, încât putem spune că Sfântul Împărat este ocrotitorul Bisericii, dar şi ocrotitorul credincioşilor împreună cu episcopii pentru zidirea cea duhovnicească. De la el ne-au rămas cultul Sfintei Cruci, zidirea bisericilor, primul Sinod Ecumenic, Crezul creştin, sărbătoarea Duminicii, într-un cuvânt zidirea Bisericii din zid, zidirea Bisericii sociale şi zidirea continentului european, pentru că la 325, prin Biserică, s-au pus bazele spirituale ale continentului european. De aceea, el este cu adevărat un împărat asemenea lui Solomon în înţelepciune, asemenea lui David în blândeţe şi întocmai Apostolilor, precum este numit în tropar“, a precizat Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian.