Slujbe de pomenire pentru Mihai Eminescu

Ieri, 15 ianuarie, când s-au împlinit 166 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit la Catedrala Patriarhală slujba Parastasului pentru poetul nostru naţional. În aceeaşi zi a fost săvârşită slujbă de pomenire şi la mormântul acestuia din Cimitirul Bellu.

La sfârșitul slujbei de pomenire de la Catedrala Patriarhală, săvârșită după Sfânta Liturghie, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a ţinut un cuvânt despre gândirea, simţirea şi creaţia de sorginte creştin-ortodoxă a poetului Mihai Eminescu. În cuvântul său, Preasfinţia Sa a amintit că în urmă cu şase ani ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Române. „Mihai Eminescu a fost un fiu credincios şi devotat al Bisericii noastre şi un mărturisitor al credinţei noastre ortodoxe strămoşeşti. El a copilărit într-o curte în care părinţii săi au construit o biserică, iar doi fraţi şi trei surori ale mamei sale au fost monahi, mătuşile sale vieţuind la Mănăstirea Agafton din ţinutul Botoşanilor, pe care poetul a vizitat-o de multe ori. Din biblioteca personală a poetului au făcut parte multe cărţi bisericeşti pe marginea cărora poetul a făcut însemnări, fapt din care descifrăm interesul său pentru învăţătura de credinţă ortodoxă”, a amintit Preasfinţitul Părinte Varlaam.

Vorbind despre scrierile poetului, Preasfinţia Sa a subliniat sensibilitatea de care a dat dovadă Mihai Eminescu pentru evlavia românească față de Maica Domnului, acest lucru fiind menţionat în mai multe dintre poeziile sale. „În articolele de presă, Eminescu a scris de multe ori în favoarea Bisericii sale, pentru că era un bun cunoscător al istoriei naţionale şi universale. El numeşte Biserica mamă duhovnicească a neamului nostru românesc”, a subliniat Preasfinţitul Părinte Varlaam. În final, Preasfinţia Sa a amintit despre faptul că în anumite articole din presa vremii Eminescu a sprijinit proiectul naţional al construirii Catedralei Mântuirii Neamului şi în felul acesta „el este unul din ctitorii morali ai acestui sfânt locaş care se construieşte în vremea noastră”.

Mihai Eminescu pomenit și la Cimitirul Bellu

Câteva sute de persoane din Capitală și din alte zone ale țării s-au adunat ieri la mormântul lui Mihai Eminescu din Cimitirul Bellu. Românii și-au adus aminte de persoana și moștenirea acestuia, au recitat poezii și au citat pasaje din publicistica sa, dar s-au rugat și pentru sufletul său.

Dimineață, în capela Cimitirului Bellu, un sobor de preoți din Arhiepiscopia Bucureștilor a săvârșit Sfânta Liturghie. Începând cu ora 10:00, părintele Florin Șerbănescu, consilier patriarhal la Sectorul cultură și patrimoniu religios al Patriarhiei Române, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment, împreună cu mai mulți preoți, a săvârșit slujba Parastasului la mormântul poetului. După slujba de pomenire, părintele Florin Șerbănescu a rostit un cuvânt de omagiere a poetului Mihai Eminescu. „Este un moment de reflecție la ceea ce înseamnă cultura românească și destinul nostru ca popor, având ca stindard al culturii naționale pe poetul Mihai Eminescu. Pentru noi, această zi trebuie să rămână un reper în contextul în care ne gândim la ceea ce are poporul nostru de lucrat și apărat în ființa sa acum și în vremea care vine. În aceste împrejurări ne gândim de asemenea și la ceea ce Eminescu spune despre educație, despre cultură, despre rolul religiei în formarea tineretului creștin”, a spus părintele Florin Șerbănescu.