De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Slujire arhierească în Biserica Domnească
În ziua pomenirii Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, Înalt Preasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, a săvârşit Sfânta Liturghie la hramul Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş.
În cadrul Sfintei Liturghii, viaţa Sfântului Ierarh Nicolae a fost expusă din amvonul bisericii de părintele Nicolae Arsene, eclesiarhul Catedralei arhiepiscopale din Curtea de Argeş. După Sfânta Liturghie, ierarhul locului, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba Parastasului, pentru veşnica pomenire a ctitorilor lăcaşului domnesc şi a urmaşilor acestora în scaunul voievodal de la Curtea de Argeş. În cuvântul de învăţătură rostit la finele slujbei, IPS Calinic a mulţumit "lui Dumnezeu pentru că ne-a dat gândul cel bun ca să ne îndreptăm spre casa Lui, de data aceasta spre cea mai veche casă a Lui", referindu-se la Biserica Domnească din Curtea de Argeş. IPS Calinic a oferit celor prezenţi un scurt istoric al acestui lăcaş, amintind că a fost "zidit de Nicolae Alexandru Basarab, însă, mai înainte, Basarab I Întemeietorul, fiind în vârstă, l-a luat asociat la domnie pe Nicolae Alexandru şi se vede că fiul său a ţinut ca această biserică să fie pusă sub ocrotirea Sfântului Ierarh Nicolae, drept ctitor fiind Dumnezeu, Care a binecuvântat pe Nicolae Alexandru Basarab şi pe Iachint Sfântul". Despre cel dintâi mitropolit al Ţării Româneşti, Iachint de Vicina, IPS Calinic a subliniat că "a adus din spaţiile de unde s-a născut cei mai buni meşteri, care au venit cu frumuseţea arhitecturii de la Athos şi din alte zone, cum ar fi Armenia, Asia, până în Balcani", iar "cine vede Balcanii, o să găsească asemănări între Biserica Domnească de la Curtea de Argeş şi celelalte biserici, cum ar fi Ohrida şi Prilep". O lucrare domnească şi împărătească Ctitoria Basarabilor era "una dintre cele mai mari biserici din vremea aceea, de stil bizantin-românesc, o biserică aulică, o lucrare deosebită, domnească şi împărătească", iar remarcabil este că "aşa de bine era pusă la punct, încât biserica, deşi a avut de suferit cutremure şi alte necazuri, s-a menţinut, pentru că înaintaşii noştri făceau un lucru foarte temeinic şi zideau pe piatră, nu pe nisip". IPS Arhiepiscop a menţionat că actuala biserică s-a ridicat "în jurul unei alte biserici, mai vechi, din 1180, după cum spun meşterii şi savanţii noştri arheologi şi istorici", arătând credincioşilor prezenţi partea din actualul lăcaş în care se găsea vechea biserică, de dimensiuni mai mici. Respectiva biserică fusese aşezată pe o temelie şi mai veche, din 950, iar înainte de 950 era o biserică mai modestă, din bolovani de râu, ridicată pe locul unei alte biserici, mult mai vechi, din bârne de stejar şi s-au găsit fragmente din grinzile acelea extraordinare". Marele bizantinolog francez Andre Grabar, "descriind această biserică în termeni extraordinari, era uimit de felul cum a fost, în acest spaţiu, zidită această dumnezeiască biserică", a adăugat Înalt Preasfinţia Sa. Credincioşilor prezenţi, care au stăruit în rugăciune până la sfârşitul slujbei, IPS Calinic le-a urat: "Să ne bucurăm de binecuvântarea lui Dumnezeu şi de ajutorul Lui şi de apropiatul ajutor al Sfântului Ierarh Nicolae, care, dacă noi îl rugăm din toată inima, vine de îndată şi ne ajută, cu darurile sale".