Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Slujire arhierească la catedrala din Huși
Duminică, 4 februarie 2024, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Huși.
Din soborul slujitorilor a făcut parte și părintele secretar eparhial Alexandru Bahnar. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Tabor” a catedralei, coordonată de Elisabeta Irimiea. În cuvântul adresat celor prezenți, ierarhul Hușilor a afirmat că sursa autentică pentru iubirea dintre oameni este iubirea față de Dumnezeu; restul este sentimentalism.
„Iubirea are capacitatea de a ne transfigura, de a scoate din noi sau a pune în valoare în semenul nostru tot ceea ce este mai frumos, mai bun și mai minunat.
De aceea, pericopa evanghelică care ne vorbește despre cele două feluri de iubire - faţă de Dumnezeu și faţă de aproapele - este extrem de relevantă pentru noi.
Din păcate, ne lăsăm contaminaţi de o mentalitate foarte greșită despre iubire. În iubire nu pot fi egoism, respingere sau refuz, indiferent cât de rău sau cât de toxic poate fi cel de lângă noi. Întotdeauna iubirea are calitatea de a fi reciprocă”, a arătat Preasfinția Sa.
Părintele Episcop Ignatie a afirmat că, prin pocăință reală, toate patimile pot fi vindecate, inclusiv iubirea de sine, narcisismul: „Este foarte greu să iubim ca Hristos, pentru că este foarte greu să ne debarasăm de propriul egoism. Iar debarasarea de egoism se face mai ales atunci când ne recunoaștem neputinţa și când căutăm vina numai la noi, nu și la ceilalţi, când nu vom crede că numai ceilalţi sunt de vină, iar noi suntem perfecți, fără de greșeală. Toate aceste lucruri atrag după sine îndelunga răbdare, îngăduinţa faţă de cel de lângă noi. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne spune că mai este un lucru, care este un semn că iubirea se află în noi - să folosim toate lucrurile (tot ceea ce este în jurul nostru) cu dreaptă judecată. Iubirea niciodată nu refuză, niciodată nu respinge. Dacă respinge și refuză, nu este iubire, ci o minciună, sentimentalism ieftin. Iubirea este întotdeauna reciprocă, iar această reciprocitate nu înseamnă comerţ, nu înseamnă invadarea celuilalt, nu înseamnă impunerea faţă de celălalt sau să-i cerem socoteală celuilalt, că noi îi dăruim iubire, iar el nu ne-o dăruiește. Reciprocitatea înseamnă rămânerea în stare de fidelitate faţă de persoana de lângă noi, indiferent de conjunctură. Unul dintre atributele esenţiale ale iubirii este acela că întotdeauna îl pune în valoare pe celălalt”.