Slujiri arhiereşti şi hramuri în Transilvania

În Biserica Ortodoxă Română, în ziua de 29 august se prăznuieşte Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima sărbătoare din anul bisericesc. Cu acest prilej, o parte dintre lăcaşurile de cult, îndeosebi aşezăminte monahale, îşi sărbătoresc hramul.

În ultima sărbătoare a anului bisericesc, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, oficiază Sfânta Liturghie la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Tot azi, 29 august, IPS Laurenţiu, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, va oficia slujba Parastasului la mormântul mitropolitului Antonie Plămădeală din incinta Mănăstirii Brâncoveanu. Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, oficiază Sfânta Liturghie la Mănăstirea Cormaia, din judeţul Bistriţia Năsăud. Cu prilejul hramului, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei săvârşeşte Sfânta Liturghie la Mănăstirea Strungari, Protopopiatul Sebeş, judeţul Alba. Mănăstirea Strungari este o mănăstire de maici condusă de monahia Gabriela Vonica. Duhovnic al aşezământului monahal este părintele ieromonah Gheorghe Boboia. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1991 pe un teren donat de către o credincioasă din sat. Complexul monahal cuprinde corpul de chilii şi un paraclis, iar în prezent biserica mare se află în construcţie.

Hram la cea mai cunoscută mănăstire din Sălaj

În ziua de prăznuire a Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, slujeşte Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie la Schitul "Sfântul Ioan Botezătorul" din Oradea. Şi la altarul de vară al Mănăstirii Bic, cu prilejul hramului acestui aşezământ monahal, Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Oradiei, săvârşeşte Sfânta Liturghie. Mănăstirea Bic este prima mănăstire construită după evenimentele din decembrie 1989 în judeţul Sălaj. La slujba de sfinţire a noului aşezământ monahal, ţinută sub un stejar, au participat mii de credincioşi veniţi din toate colţurile Sălajului. În amintirea străvechilor tradiţii ortodoxe împământenite în această zonă, s-a adus aici o biserică de lemn, monument istoric, din localitatea Stâna, judeţul Sălaj, care datează din 1720. Această bisericuţă modestă a devenit "mama" viitoarei mănăstiri din Bic. Astăzi, Mănăstirea Bic este una dintre cele mai cunoscute şi frecventate mănăstiri din această zonă, credincioşii fiind atraşi de liniştea pădurii, frumuseţea miilor de flori şi a sfintelor slujbe oficiate aici. Mănăstirea de maici, condusă de maica stareţă Marina Lupou, a deschis un azil pentru bătrâni şi un centru social pentru copiii săraci şi orfani.

De asemenea, Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, oficiază Sfânta Liturghie în Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca, iar Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, târnoseşte biserica Schitului "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din localitatea Izvoare, judeţul Maramureş. Schitul Izvoarele a fost ridicat începând din anul 1995 şi este unul dintre cele mai recente aşezăminte monahale din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.

Pomenirea mitropolitului Antonie, ctitor al Mănăstirii Sâmbăta de Sus

Astăzi, IPS Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, oficiază slujba Parastasului la împlinirea a şase ani de la trecerea la cele veşnice a mitropolitului Antonie Plămădeală. Vrednicul de pomenire mitropolit Antonie Plămădeală este considerat ca fiind al treilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Ales în anul 1982 arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Înalt Preasfinţitul Antonie a rezidit din temelie incinta Mănăstirii Brâncoveanu, lucrare care a început în 1985. Sub îndrumarea lui s-au făcut reparaţii capitale şi s-a restaurat pictura de la vechea biserică brâncovenească. Împrejurul ei s-a ridicat din temelii curtea în stil brâncovenesc, în formă de patrulater, compusă din două corpuri masive de clădiri cu două nivele, unul spre nord şi altul spre sud. Corpul de clădiri, aşezat pe latura de nord, cuprinde, între altele, la parter, o trapeză încăpătoare, bucătărie şi chilii, la etaj, casa brâncovenească, o mare bibliotecă, un arhondaric, iar la mansardă muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticlă şi lemn, precum şi obiecte de patrimoniu colecţionate de IPS Antonie. Toate aceste spaţii mărturisesc intenţia de a face din Mănăstirea Brâncoveanu un centru de spiritualitate ortodoxă şi de cultură românească. "Suntem datori să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că a rânduit pentru biserica noastră un astfel de ierarh, care şi-a dat toată dragostea sa şi toată capacitatea sa de lucru în slujba lui Hristos până în ultima clipă. Şi-a dat viaţa aici şi stă aici alături de noi, slujeşte alături de noi. Suntem datori să mulţumim lui Dumnezeu pentru darurile primite prin acest ierarh. Vedeţi, aici, mănăstirea reînnoită. Nu este lucru mic să fii din nou ctitor, să rectitoreşti o ctitorie brâncovenească. Cu multă dragoste şi cu multă preţuire, cu rugăciune, îl pomenim şi îl avem alături de noi şi suntem siguri că, de acolo, se va ruga pentru noi, ca să fim vrednici să ne folosim de darurile lăsate şi să continuăm lucrarea, toţi, împreună", a arătat Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, la slujba Parastasului oficiată anul trecut, la împlinirea a cinci ani de la trecerea la cele veşnice a mitropolitului Antonie Plămădeală.