La Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, miercuri, 25 decembrie, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și
Slujiri arhiereşti şi hramuri în Transilvania
Mai multe lăcaşuri de cult din Transilvania şi-au sărbătorit hramul, la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Cu această ocazie, credincioşii au primit îndemnul să urmeze exemplul acestor sfinţi, adevărate modele ale urmării lui Iisus Hristos.
Credincioşi din judeţul Bistriţa-Năsăud şi din alte zone ale ţării, au participat miercuri, cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, la hramul mănăstirii bistriţene Dobric. Slujbele au început aici încă de marţi seara cu Privegherea şi au culminat miercuri cu Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, înconjurat de un sobor de peste 20 de preoţi şi diaconi.
Sfânta Liturghie a fost oficiată pe altarul de vară din curtea mănăstirii, iar credincioşii prezenţi au putut asculta în cadrul slujbei pricesne interpretate de soliştii de muzică populară Cornelia Ardelean Archiudean, Alexandru Pugna şi un grup de fete din zonă, îmbrăcate în costume populare.
Au luat parte la slujba arhierească exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru, protopopul de Năsăud, Ioan Dâmbu şi reprezentanţi de la Centrul eparhial, preoţi şi oficialităţi din zona Bistriţei şi Năsăudului.
Libertatea, ascultare a lui Hristos
În cuvântul de învăţătură, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a vorbit despre ascultare, arătând că aceasta este o mare virtute.
„Ascultarea este o mare virtute. Ea presupune renunţare totală la voia proprie şi este calea pe care trebuie să o urmăm pentru a deveni liberi. Paradoxal, ascultând, devii liber. Este calea pe care trebuie să o urmăm pentru a deveni liberi, ascultându-L pe Domnul Hristos. Atâta vreme cât în noi sălăşluiesc patimile şi nu ascultăm de nimeni, nu putem deveni liberi şi nu avem pace“, a spus IPS Mitropolit Andrei.
Aşezământul monahal de la Dobric a fost înfiinţat iniţial ca schit în anul 1992, iar după un an a devenit mănăstire. Aici a fost amenajat un paraclis cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“. De asemenea, mănăstirea are şi o bisericuţă din lemn, cu hramul „Sfântul Evanghelist Luca“, construită în stil maramureşean de către meşterii din Bârsana în decurs de 30 de zile. În momentul de faţă se lucrează la biserica mare de zid, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, construcţie care a fost ridicată, în prezent, până la acoperiş, după cum am aflat de la stareţa Veronica Coţofană.
În cadrul mănăstirii funcţionează de câţiva ani căminul de bătrâni, „Aurel şi Dudica Milea“. Aici sunt primite cazuri sociale de bătrâne care sunt abandonate de familie, cu pensii foarte mici, iar mănăstirea, pe cheltuiala ei, le poartă de grijă. Anul trecut, în cadrul mănăstirii, s-a iniţiat construcţia unui nou centru social ce va purta hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ şi care va oferi sprijin tot persoanelor vârstnice.
Hram la Schitul Marca, Sălaj
La prăznuirea Sfinţilor Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin cel Mare şi mama sa Elena, Preasfinţitul Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în paraclisul schitului cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“, de lângă localitatea Marca, judeţul Sălaj.
Alături de ierarh au mai slujit arhimandritul Antonie Pinţa, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului, Dan Haiduc, protopopul de Şimleu Silvaniei, Ioan Iacob, paroh la Parohia Marca şi Ioan Zdrite, preot pensionar, slujitor la Schitul Marca.
În cuvântul de învăţătură, PS Episcop Petroniu a vorbit despre rolul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în istoria mântuirii.
„Prima şi singura împărăţie creştină autentică a fost cea a Bizanţului, ale cărei temelii le-a pus împăratul Constantin cel Mare“, a arătat PS Petroniu, care a adăugat că timp de trei veacuri au fost persecutaţi creştinii până când Constantin cel Mare a ajuns împărat. Ierarhul a istorisit, apoi, viaţa şi ascensiunea Sfântului Constantin cel Mare, vorbind despre înfiinţarea Imperiului Bizantin şi despre rolul important al maicii sale, Elena. PS Petroniu a amintit că sub împăratul Constantin, pentru prima dată a fost decretată duminica drept zi de odihnă săptămânală, pedepsele corporale au fost interzise prin lege, au fost oferite ajutoare celor săraci sau orfani, iar împăratul Constantin a fost şi ctitor de biserici. De asemenea, Sfântul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic, unde s-au formulat primele şapte articole din Simbolul de credinţă, care răspundeau împotriva ereziei lui Arie.
„Lumea creştină nu poate fi închipuită fără Constantin cel Mare, fiindcă acesta a dat un imbold atât de mare creştinismului, încât Biserica l-a aşezat în rândul sfinţilor întocmai cu Apostolii. Pentru că, dacă Sfinţii Apostoli au primit de la Mântuitorul învăţătura cea veşnică, n-au avut însă şi cadrul legislativ pe care l-a oferit Sfântul Împărat Constantin dând libertate creştinismului“, a subliniat PS Petroniu.
„Este important pentru noi să îi avem ca model pe aceşti mari împăraţi. Într-o lume păgână şi cu atâtea tentaţii şi ispite, au ştiut să Îi urmeze lui Hristos, să păstreze calea dreptei credinţe, încât şi noi ca oameni simpli avem datoria să încercăm aceste modele de sfinţi binecuvântaţi ai lui Dumnezeu, să trecem prin ispitele vieţii spre limanul cel neînviforat al mântuirii, care ne aşteaptă dincolo de această lume, în Împărăţia lui Dumnezeu“, a mai spus ierarhul.
Schitul Marca este cel mai nou aşezământ monahal din Episcopia Salajului, piatra de temelie fiind pusă acum 11 ani de către Preasfinţitul Petroniu, pe atunci arhiereu-vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului.
Hram la Sibiu
Ca în fiecare an, la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Sibiu au avut loc, în preajma hramului, mai multe seri duhovniceşti cu invitaţi din Arhiepiscopia Sibiului. În perioada 11-20 mai, credincioşii din parohiile arondate bisericii sibiene au avut posibilitatea să participe la slujba unui Acatist şi să asculte un cuvânt de învăţătură.
„Anul acesta am sărbătorit cel de-al 25-lea hram al bisericii noastre, de la punerea pietrei de temelie. Am avut ca invitaţi la serile duhovniceşti pe Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei, pe părintele Simion Săsăujan, pe părintele Nicolae Laţchescu, pe protosinghelul Matei Bilauca, pe părintele Mihai Petian, pe părintele protopop Gheorghe Colţea, pe părintele Sofian de la Schitul Orlat şi pe părintele Petru Pantiş. Am avut bucuria ca, pe 13 mai, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii să oficieze Sfânta Liturghie în biserica noastră, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului“, ne-a spus pr. Teodor Răduleţ de la biserica sibiană. În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de 16 preoţi, iar credincioşii din Sibiu au participat în număr mare la sărbătoarea bisericii zidite în cartierul Hipodrom, în anii de după Revoluţie.
Sărbătoare la Braşov
Biserica din Parohia Ortodoxă „Valea Cetăţii - Braşov“ şi-a sărbătorit hramul. La Sfânta Liturghie au slujit 13 preoţi ortodocşi din Braşov, între care şi protopopul Gheorghe Dănuţ Benga.
„La finalul Sfintei Liturghii, s-a slujit Parastasul pentru preoţi slujitori, ctitori, binefăcători şi enoriaşi adormiţi întru nădejdea Învierii Domnului. În cadrul procesiunii hramului, s-a înconjurat biserica, purtându-se ripide, prapori, icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, sfânta raclă cu părticele din sfintele moaşte ale Sfântului Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei, sfeşnice, coliva praznicului“, a precizat parohul Corneliu Gârbacea, care a adăugat că, în cursul anului 2013, parohia a acoperit costurile unei racle din argint la Atelierele Patriarhiei, în aceasta fiind aşezate, de către Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, părticele din sfintele moaşte ale Sfântului Ierarh Andrei, spre a fi păstrate în biserica braşoveană pentru închinare şi folosul duhovnicesc al credincioşilor.
La procesiunea hramului din acest an au participat numeroşi de preoţi ortodocşi, fiind invitaţi toţi cei 52 de preoţi parohi din Braşov. „S-a făcut câte o oprire pe fiecare latură a bisericii, unde s-a citit câte o pericopă evanghelică şi s-a rostit câte o ectenie. La sfârşit, în curtea bisericii s-a împărţit credincioşilor participanţi milostenie de hram“, a spus pr. Corneliu Gârbacea. Au participat, în calitate de invitaţi, şi 18 preoţi de la diferite culte din Braşov.
Al 20-lea hram la Victoria
Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din oraşul Victoria, judeţul Braşov, şi-a sărbătorit cel de-al 20-lea hram. Lăcaşul de cult a fost binecuvântat în 1994 de Mitropolitul Antonie Plămădeală, pentru a se oficia slujbe religioase în această biserică. Hramul din acest an a fost unul deosebit pentru comunitatea de la poalele Munţilor Făgăraş, cei 20 de ani de slujire continuă în biserica parohială, fiind marcaţi printr-un program liturgic deosebit şi prin alte manifestări duhovniceşti.
„Credincioşii noştri au avut posibilitatea să se închine la capul Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, adus de la Catedrala mitropolitană din Sibiu. Moaştele au fost aduse cu o zi înainte de hram, iar seara au fost aduse înapoi la Sibiu. Au fost 24 de ore de binecuvântare, linişte şi mulţumire sufletească pentru toţi credincioşii care au venit să se închine şi să se roage împreună cu noi“, ne-a spus parohul Octavian Smădu.
În seara dinaintea hramului, soborul de preoţi a oficiat slujba Privegherii, iar în cursul nopţii, lăcaşul de cult a fost deschis pentru ca pelerinii să poată cinsti moaştele Sfântului Andrei Şaguna. Între preoţii invitaţi s-a numărat şi un fiu al oraşului, Doru Fuciu, slujitor în Parohia Cremona, Italia.
Biserica din Victoria este cunoscută în ţară şi străinătate prin Festivalul Internaţional de Toacă, unde anual, peste 100 de copii şi tineri se întrec în această artă, dar şi în bătutul clopotelor. Recent, lângă biserica din Victoria s-a ridicat o clădire în care va funcţiona un centru social şi cultural.
„Este vorba despre Aşezământul «Sfântul Ierarh Nicolae», în care va funcţiona un atelier de pictură pe sticlă, un cabinet medical, o cantină cu sală de mese. Aşezământul va găzdui şi activităţile culturale din parohia noastră“, ne-a mai spus părintele Smădu. Clădirea se află în plină construcţie, iar în viitorul apropiat se vor începe şi lucrările de finisare şi amenajare. (Arhid. Adrian Onica, Andreea Pâgleşan, Ştefan Mărculeţ)