De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Slujitorii răi pierd Împărăția lui Dumnezeu”
La finalul Sfintei Liturghii săvârșite duminică, 3 septembrie, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în care a tâlcuit pasajul evanghelic de la Matei 21, 33-44, care relatează Pilda lucrătorilor răi. Preafericirea Sa a subliniat că, în esență, Evanghelia rânduită ne spune că „slujitorii răi pierd Împărăția lui Dumnezeu”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat ce semnifică via din Evanghelia Duminicii a 13-a după Rusalii, precum și plecarea departe a Stăpânului acesteia. „Via înseamnă în general creația lui Dumnezeu, dar aici, în mod special, înseamnă lucrarea de mântuire a oamenilor de către Dumnezeu. La această lucrare a fost mai întâi chemat poporul ales. Lucrătorii din vie sunt preoții și cărturarii Legii Vechi, care trebuiau să împlinească poruncile lui Dumnezeu și să conducă pe poporul ales pe calea mântuirii. Via este, în cazul acesta, o lucrare a lui Dumnezeu pentru mântuirea întregii lumi, dar încredințată, în primul rând, poporului evreu. Acești lucrători sunt chemați să împlinească o lucrare nu în via lor, ci în via Stăpânului care era proprietarul viei. Această vie a fost împrejmuită cu gard și a fost pregătită pentru a aduna roadele și de aceea s-a zidit în ea un teasc pentru zdrobirea strugurilor și obținerea vinului. De asemenea, s-a făcut un turn înalt de pază. Această vie a fost încredințată lucrătorilor, gata pregătită, organizată. După ce a făcut această organizare și înzestrare a ei, Stăpânul viei a plecat departe. Aceasta înseamnă că a dat libertate totală lucrătorilor din vie”, a spus Preafericirea Sa.
În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat că lucrătorii răi din vie arată decăderea neamului omenesc, păcatul pervertind conștiințele.
„Această pildă ne arată tendința unor lucrători din vie de a se considera stăpâni. Deși Stăpânul nu a venit să verifice direct, a cercetat via prin trimișii Săi pe care lucrătorii i-au bătut, i-au omorât și au încercat să se facă proprietari sau stăpâni ai viei, să considere via ca fiind proprietatea, feuda lor, deși ei erau doar angajați să lucreze. Ei nu s-au mulțumit cu ceea ce li se cuvenea și voiau să stăpânească peste toată via. (…) Aici, Evanghelia ne arată mai multe învățături. În primul rând, că Dumnezeu respectă libertatea omului. De aceea, se spune că Stăpânul a plecat departe. El nu a stat lângă muncitori ca să-i supravegheze personal, ci i-a verificat de la distanță, pentru că le-a respectat libertatea de acțiune. Ei puteau fi lucrători buni sau răi, lucrători cinstiți sau vicleni, cumpătați sau lacomi de stăpânire. Aceasta înseamnă că libertatea este dată ca să se exercite responsabilitatea omului, nu de teamă, nu de frică, ci din conștiința de a fi cinstit sau corect, și să lucreze în mod cinstit. Aici vedem că acești lucrători răi din vie arată decăderea neamului omenesc și, uneori, chiar și a celor care sunt chemați la o lucrare sfântă și mare. Din cauza păcatului li se pervertesc conștiințele și muncitorul sau lucrătorul tinde să devină stăpân, să-și însușească în mod necinstit, nedrept, ceea ce nu este al lui și să devină și ostil, și agresiv, în loc să fie recunoscător că i s-a dat de lucru și i s-a dat o parte din roadele viei”, a precizat Preafericirea Sa.
De asemenea, Patriarhul României a evidențiat caracterul profetic al acestei pilde: „Acești lucrători răi din vie arată decăderea celor chemați la o lucrare sau misiune sfântă și această decădere sau neîmplinire a misiunii sau chemării duce la înlocuirea lor. De aceea, spune că se va lua via de la ei și se va da altora care vor aduce roada cuvenită. Aici vedem profetic că via aceasta se va da în lucrare și altor lucrători, nu doar din poporul evreu, ci și dintre neamuri, din popoarele care vor crede în Iisus Hristos și vor deveni lucrători în via Lui. Aici sunt toți sfinții, martiri, mărturisitori, toți păstorii creștini care au fost chemați să lucreze în via mântuirii oamenilor, în Biserica lui Hristos. De aceea, unii Sfinți Părinți au spus că această vie din Evanghelia de astăzi prefigura și lucrarea lui Hristos prin Biserica Lui. Turnul din vie, în mod deosebit, reprezenta Legea Veche, în general, dar în special Templul din Ierusalim. În acest templu, Dumnezeu era chemat, invocat în modul cel mai solemn și de aceea era prezent ziua și noaptea, după cum spune Regele Solomon în rugăciunea de la inaugurarea sau sfințirea templului”.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a tâlcuit simbolismul gardului și al teascului, menționate în pasajul evanghelic, arătând că prin lucrarea lui Dumnezeu de mântuire a lumii toți suntem chemați să răspundem și să arătăm responsabilitate.
„Evanghelia spune că această vie avea un gard. Împrejmuirea însemna și faptul că poporul a fost ales dintre neamuri și că era apărat ca o realitate distinctă de celelalte popoare. Gardul respectiv arăta alegerea lui, dar desemna și specificitatea acestui popor de a crede într-un singur Dumnezeu și a nu se închina la idoli precum celelalte popoare din jur. (...) Teascul din vie însemna viața spirituală a poporului. Aici, via trebuie înțeleasă ca lucrare a lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor, după cum spune și Sfântul Pavel, că mântuirea este unirea oamenilor cu Dumnezeu prin Iisus Hristos. La această lucrare de mântuire a lumii cheamă oameni și dacă aceștia răspund chemării și lucrează în mod cinstit vor avea răsplată bună. Dacă nu răspund lucrării, devin răi, lacomi, delăsători sau comozi, sau nepăsători. Planul lui Dumnezeu nu rămâne neîmplinit, ci El îi cheamă pe alți lucrători, pe unii care sunt mai drepți, evlavioși și corecți, pentru că iubirea lui Dumnezeu pentru oameni este mai mare decât răutatea duhurilor rele sau a lucrătorilor vicleni și lacomi. Planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii se bazează pe iubirea Lui desăvârșită, care trece deasupra slăbiciunilor oamenilor și răutății celor vicleni, lacomi și nesinceri. Această chemare la slujire presupune responsabilitate”, a explicat Patriarhul României.