De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Studii despre Mitropolitul Simion Ştefan
La Editura Reîntregirea a Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia a apărut cartea "Mitropolitul Simion Ştefan - teolog, cărturar şi patriot". Volumul a apărut cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, şi a fost coordonat de către părintele lector dr. Jan Nicolae.
Această nouă apariţie editorială cuprinde mai multe studii despre eruditul mitropolit bălgrădean din veacul al XVII-lea şi, în acelaşi timp, reprezintă o parte din dosarul pentru canonizarea acestuia de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Despre conţinutul acestei cărţi de înaltă ţinută ştiinţifică, părintele Jan Nicolae a spus: "Volumul "Mitropolitul Simion Ştefan - teolog, cărturar şi patriot" cuprinde, în primul rând, studiile prezentate la simpozionul omonim care a avut loc la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia în ziua de 20 octombrie 2010, în "pridvorul" sărbătorii Sfinţilor Ardeleni, atunci când în dezbatere academică s-a încercat răspunsul la întrebarea dacă mitropolitul Simion Ştefan este demn de a fi trecut în calendarul Bisericii Ortodoxe. Orice om care a trecut prin şcoală ştie că la Alba Iulia, la vechiul Bălgrad, în anul 1648, a avut loc pentru prima oară traducerea şi editarea Noului Testament în limba română. Iar celebra prefaţă la Noul Testament a mitropolitului cărturar pomenit a fost socotită în decursul istoriei, de pildă de Sextil Puşcariu, de aceeaşi importanţă ca traducerea Bibliei în limba germană de către Luther, în secolul al XVI-lea". Astfel, conform celor precizate de pr. Jan Nicolae, "pentru prima oară s-a vorbit, în cuvintele Mitropolitului Simion, despre unitatea limbii române, existând o nostalgie a unei unităţi statale, unităţi a limbii literare, şi majoritatea filologilor, lingviştilor pomenesc această predostrovie ca pe un document de bază al limbii române literare. Mitropolitul Simion Ştefan nu este numai un bărbat cărturar al românilor, ci a fost şi un mare misionar". Studii prezentate la simpozion, tipărite în volum Lucrarea misionară şi culturală a mitropolitului a fost dezbătută şi analizată în cadrul simpozionului, la care a participat şi Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, care publică şi un studiu numit "Iubitorul paradisului preafrumos al Scripturilor, întru aşteptarea recunoştinţei urmaşilor", conform pr. Jan Nicolae. Pr. prof. Alin Albu a prezentat un studiu, un argument pentru canonizarea mitropolitului Simion Ştefan. Pr. Alexandru Morar, profesor de istorie bisericească de la Facultatea din Cluj-Napoca, a prezentat referatul "Mitropolitul Simion Ştefan în lucrări laice reprezentative din istoriografia românească", care se regăseşte sub aceeaşi formă şi în carte. Prof. Alin-Mihai Gherman publică un studiu cu titlul "Mitropolitul Simion Ştefan în cultura timpului său". Pr. prof. Simion Todoran de la Alba Iulia publică studiul "Mitropolitul Simion Ştefan împlinitor al aspiraţiilor spirituale ale românilor din Transilvania". De asemenea, volumul mai conţine un studiu semnat de pr. lect. dr. Jan Nicolae cu titlul "Înţelesul Duhului Sfânt. Teologie şi limbă în versiunea Noului Testament patronată de mitropolitul cărturar Simion Ştefan (Bălgrad, 1648)". Pr. Alexandru Moldovan a prezentat studiul publicat în carte cu titlul "Mitropolitul Simion Ştefan, "ctitor" de text sfânt în slovă românească". Profesorul bucureştean Mihai Moraru, specialist în filologia veche, publică un studiu dedicat "Psaltirii de la Bălgrad, 1651". Părintele Dumitru Vanca a prezentat studiul "Receptarea Noului Testament (1648) şi a Psaltirii (1651) de la Bălgrad în tipăriturile protopopului Ioan Zoba din Vinţ". Pr. prof. Nicolae Bolea a publicat studiul "Mitropolia Bălgradului şi Principatului Transilvaniei la mijlocul secolului al XVII-lea". Doamna cercetător muzeograf Ana Dumitran a publicat studiul "Moştenirea Mitropolitului Simion Ştefan. Comentarii, ipoteze, reevaluări". În a doua parte a acestui volum se regăseşte, in extenso, momentul festiv al simpozionului, cu decernarea titlului de Doctor Honoris Causa academicianului prof. dr. Ioan Aurel Pop, de la Cluj-Napoca, iar în carte se regăsesc discursul de laudatio "Litteris et Virtuti", alcătuit de pr. Jan Nicolae, şi discursul festiv lectio al lui Ioan Aurel Pop "Mitropolitul Simion Ştefan şi identitatea românească". "Menţionez că toate aceste studii, care se regăsesc în acest volum de înaltă ţinută academică, constituie miezul dosarului de canonizare a mitropolitului Simion Ştefan, deoarece în acest an încep demersurile pentru canonizarea, adică trecerea în rândul sfinţilor a acestui bărbat, teolog şi patriot, aşa cum îl pomeneşte titlul simpozionului pomenit", a spus pr. Jan Nicolae.