„Suntem slujitorii săracilor, și nu stăpânii lor”

Papa Francisc a efectuat la sfârșitul lunii trecute o vizită apostolică în SUA. La Casa Albă din Washington a vorbit despre nevoia de o economie mondială corectă, suprimarea pedepsei capitale, protecția minorităților etnice și religioase, stoparea traficului ilegal de arme, dar și despre drepturile familiei. De asemenea, Sanctitatea Sa s-a întâlnit în capitala USA și cu Episcopatul american. Adresându-li-se, Papa a asigurat Episcopatul american de implicarea Sanctității Sale, cerându-le să întâmpine cu curaj provocările timpurilor noastre.

În cadrul vizitei, Episcopul Romei a insistat ca SUA să construiască o societate tolerantă și incluzivă, pentru a apăra drepturile comunităților și ale indivizilor și pentru a respinge orice formă de discriminare, în prima adresare oficială care a avut loc pe 23 septembrie la Casa Albă, consemnează Osservatore Romano.

Mediul, libertatea religioasă și apărarea celor slabi s-au aflat în centrul mesajului suveranului pontif. Acesta și-a exprimat dorința ca toți bărbații și femeile de bunăvoie să se alăture eforturilor comunității interna­țio­nale pentru a-i proteja pe cei vulnerabili și să stimuleze modele de dezvoltare asfel încât frații și surorile de pretutindeni să cunoască binecuvântarea, pacea și prosperitatea pe care Dumnezeu le dorește tuturor fiilor Săi.
Următoarea întâlnire a Papei pe pământ american a fost cu episcopii la Catedrala `St. Matthew~. Adresându-li-se, Papa a asigurat Episcopatul american de implicarea Sanctității Sale, cerându-le să întâmpine cu curaj provocările timpurilor noastre. Înaltul prelat a vorbit celor 300 de ierarhi în Washington spunând că e la curent cu numeroasele presiuni la care e supusă Biserica Roma­no-Catolică din America. Papa
și-a rezumat în câteva cuvinte recomandările către clerul american: „Nu doctrina complicată trebuie predicată, ci vestirea cu bucurie a lui Hristos Care a murit și a înviat pentru păcatele noastre. Cu siguranță, ajută ca un episcop să aibă intuiția unui lider, dibăcia unui administrator, dar cădem în deznădejde când confundăm puterea celui tare cu puterea acelei slăbiciuni cu care Dumnezeu ne-a mântuit. Știu prea bine că vă confruntați cu multe provocări, că pământul pe care semănați nu este arat și că există întotdeauna ispita de a renunța, de a vă plânge de milă, de a stărui prea mult asupra trecutului și de a alcătui răspunsuri aprige îndreptate către cei ce vi se opun fățiș. Cu toate acestea noi suntem cei care răspândim cultura întâlnirii între oameni. Cuvântul aspru și care dezbină nu este potrivit limbii unui păstor de suflete, nu își are loc în inima lui, deși poate pe moment pare că aduce rezultate. Numai prin răbdarea voastră veți rămâne cu adevărat convingători. Nevinovatele victime ale avorturilor, copiii care mor de foame sau din cauza atentatelor, imigranții care sunt goniți din țara lor în căutarea unei vieți mai bune, bătrânii care de multe ori sunt considerați o povară, cei care suferă din cauza terorismului, a războaielor, a traficului de droguri, în toți aceștia trăiește Dumnezeu. Iar noi le suntem slujitori, și nu stăpâni! E greșit să nu privim către ei sau să rămânem tăcuți în privința lor! În acest scop, este important ca Biserica Catolică din SUA să aibă inima smerită, atrăgând pe credincioși prin lumina credinței și căldura dragostei. Vă îndemn deci să nu-i lăsați pe cei slujitori împreună cu voi să se mulțumească cu jumătăți de măsură. Găsiți căi prin care să le încurajați sporirea duhovnicească! Ajutați-i să reziste ispitei de a deveni simpli funcționari și birocrați!”
În 24 septembrie, Papa s-a adresat membrilor Congresului American.
În discursul său, menționează postul CNN, Francisc I a provocat SUA să îmbrățișeze imi­gran­ții fără documente și să se alăture campaniei globale împotriva schimbărilor climatice și a sărăciei, făcând o incursiune în politica nestatornică a națiunii americane.
„Noi, oamenii acestui continent, nu ne temem de străini pentru că și noi am fost cândva ca ei, s-a adresat Papa congresmenilor și Curții de Justiție americane. Nu trebuie să ne temem de numărul lor, ci mai degrabă să-i vedem ca persoane, privindu-le chipul și ascultându-le dramele, încercând să răspundem cât putem de bine la situația lor”.

Ora de religie în Grecia

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Grecești, Arhiepiscopul Ieronim, a luat atitudine împotriva recentei declarații a delegatului Ministerului Educației din Elada, Sia Anagnastopoulou, privind ora de religie în școlile publice grecești, după cum informează GreekReporter.com.
Anagnastopoulou a afirmat că elevii n-ar trebui să fie obligați să ia parte la orele de religie și a optat pentru o simplificare a procedurilor privind renunțarea la ele în cazul celor ce nu doresc frecventarea acestor cursuri.
Astfel, elevul trebuie să semneze un act oficial, declarându-și confesiunea pentru a putea participa la cursuri sau ateismul pentru a le evita.
Delegatul e decis să implementeze schimbările, declarând că ar trebui să fie suficientă o cerere din partea părinților pentru aceasta. Arhiepiscopului i s-a solicitat un răspuns. Acesta consideră că astfel de modificări necesită multă luare aminte, insistând că ora de religie are valoare națională, de vreme ce credința ortodoxă este clar menționată în Constituția Greciei. El a mai declarat că ideea de a aduce schimbări acestui proces nu a fost una a Guvernului elen, ci doar gândurile unei „anumite doamne”, și a chemat poporul grec să adopte o atitudine mai fermă privind viața și educația lui:
„Grecii trebuie să fie mai hotărâți și să înceteze a asculta aceste prostii.”
Sia Anagnastopoulou a replicat că Guvernul respectă Biserica Ortodoxă Greacă și credința fiecăruia, dar e de părere că libertatea religioasă trebuie respectată în școlile din această țară. Referindu-se la seriozitatea educației, Arhiepiscopul Ieronim a răspuns: „Dacă grecii vor decide că nu doresc episcopi, preoți, studii religioase și în general o cultură creștină, atunci vom discuta în continuare și despre aceste modificări”.
Ministrul elen al educației, Nikos Filis, și Arhiepiscopul Atenei Ieronim s-au întâlnit marți, 29 septembrie, pentru a discuta și situația creată în jurul scutirii de la ora de religie a elevilor care nu doresc să o urmeze.
Întâlnirea a avut loc după ce delegatul ministrului, Sia Anagnastopoulou, a declarat că procedurile pentru scutirea elevilor de la ora de religie ar trebui simplificate și urgentate.
Filis a spus că există o înțelegere între cele două părți, iar arhiepiscopul a vorbit despre cooperare. „Există o înțelegere. Nu se vor lua măsuri unilaterale. Credem că vom putea realiza o reformă a educației religioase. Ne aflăm într-o perioadă în care religia joacă un rol important, bun și etic în cazul nostru. Dar în alte cazuri, duce la ură și război, după cum vedem în țările din jurul nostru. Prin urmare, suntem obligați să vedem ce înseamnă educația religioasă în realitatea zilei de astăzi. Întotdeauna cu respect față de libertatea religioasă și conștiința individuală”, a afirmat ministrul elen. Arhiepiscopul a subliniat că „Biserica și statul trebuie să se afle într-o cooperare strânsă pentru beneficii și rezultate de ambele părți, fără încăpățânare și obsesii”.

Problema refugiaților, discutată la Constantinopol

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a convocat la începutul lunii trecute la Biserica Sfintei Treimi Stavrodromiou din Constantinopol întrunirea în sinaxă a Sinodului Patriarhal dimpreună cu ierarhii Bisericilor Autonome ale Finlandei și Estoniei cât și cu cei ucraineni și ruși din Carpați aflați sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice.
Au fost susținute comunicări pe teme diverse precum: Sfântul și Marele Sinod Panortodox, bioetică, protecția mediului. De un interes deosebit s-a bucurat problema imigrației, sub aspectele pastoral și umanitar.
În legătură cu exodul celor din Orientul Mijlociu au fost abordate și agresiunile săvârșite de cei care-i persecută pe creștinii din această zonă, subliniindu-se demnitatea omului în calitate de chip al lui Dumnezeu.
Astfel, Sinaxa s-a declarat împotriva oricărei forme de opresiune, violență și desacralizare. Cei prezenți s-au arătat intrigați de faptul că și astăzi credința în Hristos este prigonită atât de aprig, iar populațiile creștine autohtone din Orient și Africa sunt nevoite să fugă din calea funda­men­taliștilor musulmani și să ceară azil în Occident, părăsind monumentele culturii lor străvechi, păstrate intacte până cu puțin timp în urmă.